Dimineata de toamna

Ati vazut vreodata cat de frumos este cerul dimineata? Dimineata de toamna vreau sa zic. Am fost in club sambata noaptea, si m'am intors cu ratbul. Si cat am stat eu in statie s'astept 86le sa ajung si io acasa, cat am inghetat de frig pe banca aia, ma uitam la rasarit. O lumina foarte frumoasa se arata printre norii usor sparti si in plus de asta mai erau si becurile de pe strada. Acea lumina galbena care usor usor incepea sa paleasca in fata celei solare. Pacat ca nu am avut aparatul foto ca sa impartasesc cu voi vizual privelistea. Si la un moment dat vine si troleu' (dupa 30 de min de stat) si ma urc in el si plec spre casa. Si cum stateam eu pe scaun si ascultam un Rory Gallagher aveam impresia ca sunt intr'un film, ca ma fimeaza cineva, cu un generic de "Gooooodddd MOOOOOORRRRRRRRRNNNNNNNIIIIIIIIIIINNNNNNNNNNNGGGGGGGGGGGGGGGGG Life!". Si'am inceput sa rad in troleu ca un om spart ce nu eram, si incepusem sa rad cu o atat de multa pofta incat ma minunam si pe mine dar nu ma puteam opri. Anyway, intorc capul sa vad restul pasagerilor si toti se uitau cu niste fetze la mine de parca eram un om bolnav si dus cu capul. I'am intrebat foarte sigur pe mine "ce se intampla? voi de ce nu radeti? e Duminica! e o dimineata de toamna! Si e frumos sa razi dimineata!" Nici un raspuns. Oamenii erau prea suparati ca traiesc si ca probabil trebuie sa mearga la munca si duminica, sau erau pur si simplu sictiriti de viata asta si de cotidianul lor.

Radeti! Radeti pana nu mai puteti! Radeti si fiti veseli mereu! Nu o sa va strice.

Pace Lumina Iubire!