Cea mai lunga zi

Un fel de'a mai lungii, cea mai frumoasa zi ar fi daca ar ramane asa mereu. Adica? Pai mult Soare si multa lumina.

Am fost in acest weekend la munte. Nu spun unde pentru ca este irelevant, nu spun cu cine ca este neimportant, dar am fost la munte. Sus, acolo sus de tot, unde norii stateau parca pentru a putea pasi pe ei, acolo sus era Duminica dimineata cand rasare Soarele un cer asa de frumos si albastru, culori roshii in degrade si........ un frig al naibii pentru o mijlocul lui iunie. Cum frate sa fie afara 11 grade Celsius? Dar stiti ce a fost si mai interesant? Ca nu mi'era frig! In tricou cu maneca scurt si pantaloni 3/4, nu aveam nici o problema termica. Deci exista! Adevarul este undeva dincolo de noi! Intr'un loc unde busola ti'arata total aiurea punctele cardinale, intr'un loc din care mai auzi povesti din batrani cu lupi si dragoni, intr'un loc pe care eu il consider centrul spiritualitatii romanesti, te incarci cu atat de multa energie incat ajungi sa obosesti. Un somn de 20 de minute si poti sa muti stanci din loc fara nici un fel de problema. Si bineinteles intelegerea si comunicarea dintre planul teluric si cel celest este esentiala pentru o armonie completa. Caci omul este fiinta, iar fiinta este El!

Pace Lumina Iubire!