Moarte

Gandindu'ma la ce'a insemnat anul asta pentru mine, cu bunele si relele lui, dar in special gandindu'ma la ce am scris sau nu pe blog, mi'am dat seama ca anul asta am scris despre cat de prosti sunt unii. Prostia care parca niciodata ca acum si'a aratat adevarata valoare in unele personaje. Asa ca m'am gandit sa rup putin aceste serii despre cat de prosti sunt oamenii, si am sa scriu o serie (sper) de posturi legate de moarte, impresionat fiind de o discutie avuta cu cineva.

Ce stim despre moarte? Este acel fenomen care in medicina se numeste "exitus" si care inseamna oprirea functiilor vitale de sustinere a vietii. Moartea ajunge sa fie recunoscuta de foarte multi ca o adevarata sperietoare si care de multe ori de fiori reci. Fenomenul de moarte lasa o adanca tristete in sufletele oamenilor si sentimentul de neputinta, neavand ce face in fata evenimentului iminent de'altfel. Moartea, ca si idee si ca imagine proiectata de creier este un lucru negru, o capelina neagra, este oricum ceva intunecat, care aduce dupa sine numai necazuri. Ca sa facem si putina ironie leisciana, acum.., in aceste vremuri socioeconomice, ti'este interzis si sa mori. Ti'e si frica sa spui cuvantul biblic "sfarsitu's'a" pentru ca nu iti permiti o groapa, o cruce si 4 scanduri. Asa ca daca il auzi pe unu sau pe altu ca zice frate, n'am timp nici sa mor.., timpul inseamna bani. Daca intelegeti ce vreau sa zic.. Asadar Moartea este un proces fiziologic normal si care conform istoriei recente si in special profane, este de nedorit. Moartea ca si eveniment aduce lacrimi si suferinta, aduce stari depresive din care s'ar putea sa nu mai iesi. Este interesanta conexiunea intre doua entitati fizice si/sau spirituale in momentul in care unul dintre ei moare. Intotdeauna celalalt sufera enorm de mult, stricandu'se practic un echilibru perfect (in cazul in care sunt doi - el si ea) sau a unei stabilitati perfecte (in cazul in care sunt 3 sau mai multi - un membru al familiei).

Pace Lumina si Iubire

- va urma -