Un cacat cu motz

Un titlu brutal si un titlu murdar, dar se intampla in Bucurestiul zilelor noastre. Mi'am adus aminte de un post mai de demult legat de rahatii de pe trotuar, unde ma legam nu de animale ci de stapanii lor care lasa cainii sa'si faca nevoile murdare unde vrea animalul, dar nu curata dupa el.

Ieri a venit preotul sa sfinteasca noul cabinet. Apropos, locul meu de munca se afla pe strada Bucegi 75, la 5 minute de mers pe jos intr'un stil lejer de la statia de metrou 1 Mai. Si dupa aproape 6 ore de neurologie eram un pic ametit si total nemancat. Intr'un final isi face aparitia si preasfintia sa alaturi de preoteasa. Scena a fost foarte frumoasa: eu in poarta asteptand sa ajunga preotul, soare afara, vreme calduroasa. Si toate moi. Preoteasa vine spre mine, ne salutam cordial si ne pupam si incepe o urare frumoasa: "La multi ani si sa fie intr'un ceas bun si sa fie cu mare noroc!". Eu fac un pas in spate exact cand ea spune aceasta fraza pentru a'i face loc spre poarta, si calc intr'o mare balega canina! "... si sa fie cu mare noroc!" ... fleoshc! Pe tot calcaiul meu stang sta foarte bine agatat un fost cacatzel cu motz! In cartierul respectiv nu sunt caini vagabonzi. Eu nu am vazut de 3 luni un patruped canin care sa nu fie cu zgarda. Prin urmare, daca vecinii mei dragi si scumpi au caini, sa curete in urma lor, daca lasa urme! Situatia a fost penibila, si incercam pe cat posibil sa maschez momentul jenant in care ma aflam si in care eram bagat pana la calcai. Iar adidashii mei au crampoane adanci, pentru a agata mai bine zapada. Pare'se ca nu numai.

In alta ordine de idei, a inceput munca aici la cabinet! :D Prima zi de munca miroase a betisoare afumate si cateva lumanarele ambientale!

Pace Lumina Iubire!