duminică, 12 octombrie 2008

Bine ai venit printre pamanteni


Asa i'am urat cuiva care se intorsese din tari mai calde in acea perioada. "Bine ai venit printre pamanateni". Nu despre pers respectiva vreau sa vorbesc ci despre cu totul si cu totul altceva. Intotdeauna m'a fascinat omul mistic, gnostic, omul care aparent lasa un mesaj, ca mai apoi sa iti dai seama cu adevarat de puterea mesajului. Stiind ca am anumite probleme, stiind ca ratiunea mea la un moment dat o va lua razna, am incercat sa fac anumite lucruri cu anumite persoane, sa impartasesc cunostiintele mele anumitor persoane. Filosofii de viata, chestiuni ancestrale, chestiuni ufologice, chestiuni istorice..., toate astea pentru a face persoana respectiva mai bogata din punct de vedere al cunostintelor. M'am inselat teribil. Teribil m'am inselat. Si imi pare sincer rau. Cel putin in cazul unui persoane ma asteptam la mai mult. Nu credeam ca niste lucrui minore, cum ar fi anturajul spre exemplu, pot schimba un om, pot schimba mentalitatiile acestuia, pot schimba idealurile lui. Si totusi se intampla... "Profesorul" meu, ca sa'i zic asa, in domeniul gosticismului si altor probleme care apartin de o latura pe care nu toti muritorii merita sa o cunoasca (si bine patesc), mi'a zis ca a fost prea devreme, ca a fost prea tarziu, ca ceea ce eu incerc sa'i invat pe altii mie mi'a luat mai mult de un deceniu, ca practic jumatate din viata mea actuala am petrecut'o cercetand si dialogand cu diverse persoane. Informatii culese de mine intr'un deceniu incerc sa le cultiv altor persoane intr'un timp mult mai scurt. Are dreptate. De aceea am fost lasat balta de cei pe care ii credeam a fi pe aceeasi lungime de unda. Am fost lasat poate din plictiseala si/sau din frica (mi se intampla cam des :)) ), am fost lasat pentru ca nu am fost inteles, am fost lasat balta pentru ca nu aveau rabdare, pentru ca raspunsurile mele erau tot timpul interpretabile. Intotdeauna m'am jucat cu mintiile unora, si o s'o fac cat mai pot. Ma joc cu ele pentru ca in ele se afla raspunsul. Doar noi stim care e rezolvarea unei probleme care ne apasa pe noi si numai pe noi. Putem afirma ca suntem singurii nostri doctori, dar de fiecare data apelam la altii pentru a ne ilumina in materie de nush ce problema. Sunt frustrat ca am dat'o'n bara rau de tot. Sunt chiar enervat de aceasta situatie. Credeam ca cel putin o persoana m'a inteles, si credeam chiar ca v'a pune in aplicare ceea ce ii spusesem. Si asta cat mai repede. Dupa multe multe discutii in care spuneam si intrebam pentru a'si da seama ca raspunsul e in creierul persoanei respective, intr'o seara am satisfactia ca incepe sa ia decizii importante legate de sine si ca incepe a urma un drum frumos. Peste numai cateva zile a inceput sa se naruie totul. Nu mai intelegeam nimic. Albul si Negrul incepeau sa se amestece, si devenea un Gri. O culoare pe care o detest, pentru ca e precum o curva: sta cu amandoi si defapt cu niciunu. "Profesorul", un om batran si blajin, un om caruia anii i'au trecut prin fata ochilor de nenumarate ori, sta si se uita la mine si rade sub mustata. Imi zice ca asa era si el cand era tanar, doar ca el a avut taria sa treaca peste acest tip de esec, sa intoarca pagina, si sa citeasca in continuare. Eu nu stiu daca mai pot. Sunt frustrat ca nu imi iese asa cum vreau. Sunt frustrat si urlu cand nu obtin ceea ce vreau. Plang cand imi aduc aminte de esecuri, si ma uit cu ochii tristi si inlacrimati in spate cand vad pe langa ce ocazii am trecut sau cum am stiut sa dau cu piciorul unor momente extrem de fericite. Si pentru ce? Ca sa o citez pe Kata: "Pentru ca esti PROST!" Pai da! Are dreptate! Dar ea nu intelege, si ma oftic, caci dintre toti, ea ar trebui sa fi cea care sa inteleaga cel mai bine. N'a inteles si nu o sa inteleaga niciodata din pacate. Are dreptate, sunt un prost, sunt o persoana mandra, atat de mandra incat iau cateodata niste decizii foarte proaste. Ea zice ca sunt si egoist.... Posibil. Am inceput sa o dau in alte povesti. Mda. "Bine ai venit printre pamanteni!" Si totusi, de ce "bine ai venit" daca ai venit degeaba? Trebuie sa ne facem o ordine in ceea ce vrems a spunem, ceea ce gandim si mai ales pentru cine gandim. Hmm.., o ultima remarca a zilei de azi: promisesem intr'o dimineata de pomina cuiva, ca incepand din acel moment voi rade si voi fi fericit. Ma enervez ca nu pot sa fiu asa. Sunt un trist (tot Kata ma caracteriza asa :) ), dar mai presus de toate sunt un om fals. Nici macar un om. O persoana, poate. Sunt o persoana care rade, dar nu e rasul meu. O persoana care se ascunde, care fuge de toata lumea cand are o problema. O persoana care nu are pe nimeni si nimic. O persoana care asteapta sa renasca precum o pasare pe care o iubesc mult. Am sa devin un OM NOU (persoane apropiate stiu ce inseamna asta, ceea ce ma bucura acest gand), pentru ca asta mi'e scopul final, si ultimul lucru pe care vreau sa il fac. Sa fiu un OM NOU. 

Sun tanar Doamna, tanar! Buna seara!

Niciun comentariu: