luni, 31 ianuarie 2011

Live Chat

Toti am auzit de messenger. Poate unul dintre cele mai cunoscute programe de livechat din lume, si cel mai cunoscut din Romania. Vine tare din urma si skypeul. Ca o mica paranteza, pentru cei care se intreaba daca nu am si alte subiecte de discutie, ei bine am! Dar astea mi se par totusi destul de interesante si informative!Ei bine, aici in livechat putem vorbi deschis despre orice si cum ne taie pe noi capu'. Cu "oo" in loc de "u", cu "k" in loc de "ca" etc. Avand in vedere ca se discuta liniar si prin linii relativ scurte (cam cat un sms), din aceeasi graba de a scrie cat ma repede si cat mai mult sau adaugat diverse prescurtari cum ar fi LOL. Cea mai tare faza in livechat este emoticonul. Aceste fetze de tot soiul care fac discutiile sa prinda un contur ceva mai emotional si mai personal au dus la un dialog cu totul si cu totul nou. Nu trebuie sa scrii "te pup" sau "te sarut" ca e suficient sa bagi doua puncte si'o steluta, sau nu trebuie sa scrii "te iubesc" ca e suficient sa bagi doua puncte si'un ics. Din comoditate sau nu, emoticonurile au revolutionat stilul de a scrie, un stil oarecum impersonal prin prisma internetului. Mai mult, sunt diverse versiuni si updateuri ale emoticonurilor care si vorbesc sau se misca. Asadar, livechatul nu face altceva decat sa inlocuiasca dialogul fata'n fata a doua sau mai multor persoane (conferinta). Ce ne facem cu cei care traiesc numai prin prisma livechatului, acolo ei fiind niste adevarati zei, dar in viata reala fiind speriati de bombe? Nimic. ori n'ati vazut astfel de specimene care din fata monitorului va uimeau iar cand era vorba de'o intalnire nu stiati cum sa plecati mai repede de'acolo, fie datorita aspectului fizic fie a lipsei de initiativa in a dialoga? Asta e, nu ai ce'i face. Ii lasam in codul lor binar, pentru ca asa si'au asternut si asa au ei chef sa doarma.

Pace Lumina si Iubire

vineri, 28 ianuarie 2011

SMS

Uimitor dar SMS nu vine de la "Seiner Majestat Schiff" asa cum ai zice, ci inseamna Short Message Service. Glumesc. Stiu ca nu te'ai gandit niciodata la varianta asta in germana, dar e amuzant sa gasesti tot felul de acronime la fel si fel de cuvinte de o rezonanta puternica. Nu vreti sa stiti ce cuvinte porcoase pot fi folosite in limba romana sub acest acronim.

SMSul este folosit cu predilectie in telefonia mobila, fiind un fel de super telegraf/telegrama, pe care "andrisantul" o primeste instant. Exceptie Revelionul si Pastele, cutremurul si inundatiile. La orice operator de telefonie mobila, un sms contine 160 de caractere in care e bine sa bagi informatii scurte, la obiect, fara sa te pierzi in foarte multe detalii. Aici pot fii folosite abrevieri, prescurtari si cuvinte legate sub forma de cifre (2 in loc de "to" sau 4 in loc de "for" - engleza) tocmai pentru a putea transmite informatia intr'un mod cat mai mic si mai rapid. Ceea ce intotdeauna m'a enervat cand primeam si primesc cate un sms este polologhia de informatii pe care le primesti. Am o prietena care in fiecare zi imi dadea jurnalul de bord - cum imi place mie sa zic - cu ceea ce facea sau a facut in ziua respectiva. In cele mai mici detalii. Toate legate si puse in mai multe smsuri. Vedeti voi, asta este o mare problema: unii folosesc smsul pe post de scrisoare si e-mailul pe post de telegrama. Avem parte de atat de multe tehnologii si posibilitati de a comunica intre noi, dar nu stim sa le folosim. Acesti digital imigrants sunt de'a dreptul tupeisti, ei racoland in sfera lor de necunostinta chiar si pe cei de la care am pretentii, adica digital native.

Ca o adaugare la postul anterior legat de E-Mail, mai sunt cei care trimit tot felul de .pps-uri. Ok, foarte frumos, dar cand dai un FW: sterge toate adresele precedente, pentru ca poate cel de dinaintea ta nu vrea sa aiba adresa cunoscuta. Am si eu cateva persoane care imi trimit astfel de FWuri, si cel mai tare mi'a placut de Katy, care m'a intrebat daca sunt de'acord sa primesc tot felul de chestii de la ea si sa am adresa de e-mail impreuna cu ceilalti. Asa da!

- va urma -

Pace Lumina si Iubire

miercuri, 26 ianuarie 2011

E - mail

In ziua de azi foarte putini folosesc e-mailul ca o adevarata posta. Pentru a avea acces la diverse lucruri de pe www. trebuie sa ai un cont de e-mail. Prin urmare toata lumea isi face cont de e-mail pe care il foloseste pentru a avea acces acolo, pentru a primi diverse instiintari etc. A avea un cont de e-mail nu e un lucru gresit, dar ce ne facem cu cei mici care au nume de mail de genul "sexoasa@gmail.com" sau "sweet_sunt_eu@gmail.com" sau "bombonica@ymail.com" sau de ce nu "perversul_de_pe_targul_ocna@yahoo.com" iar ei vor folosi acest mail pana se angajeaza sau intra la o facultate. Cum ar fi ca eu, profesor de drept, sa primesc de la studentul perversul_de_pe_targul_ocna@yahoo.com o lucrare pe care sa'i pun o nota? E mai mult decat penibil. Ca un sfat pentru cei care vor sa se angajeze si/sau se inscriu la o facultate, deschideti'va un cont cu numele si prenumele vostru fara alte inimioare si pupici.

Si ce ne facem cu cei care scriu mailuri de'ala scurte de genul 1-2 propozitii dar fara nici un inceput si sfarsit? Termenul de "e-mai" vine de la "electronic mail" cred, cu alte cuvinte "posta electronica". In posta aia electronica primesti tot felul de scrisori si comunicate. Ei bine, daca sunt scrisori iar tu vrei sa trimiti o scrisoare, ea trebuie sa inceapa intotdeauna cu o forma de adresare, sa aiba un inceput-cuprins-incheiere pentru ca nu este o telegrama si nu esti taxat la litera. Incheierea poate fi de'aia oficioasa sau daca esti in relatii mai intime poti sa tastezi acolo ceva mai "apropiat". Din pacate pentru foarte multi dintre noi, recunosc ca si eu, trimitem mailuri scurte si concise, in care aruncam cate o informatie dar care nu lasa loc si de alte forme, unde formula de adresare-inceputul-sfarsitul este de regula taiat. Un mail contine mai nou adresa destinatarului si cuprinsul. Cati dintre voi mai stiu in ziua de azi sa redacteze o scrisoare fara sa dea un search pe la sfantul Google, sa o scrie frumos cu un stilou si sa o trimita prin posta?

- va urma -

Pace Lumina si Iubire!

marți, 25 ianuarie 2011

Te salut generatie in net!

Ce inseamna o idee geniala, care sa'ti aranjeze viata intr'un mod extrem de placut din punct de vedere financiar. Ai facut un site de socializare pentru un campus care apoi s'a transformat intr'o chestie globala. Jos palaria pentru baietasul asta de a facut asa ceva intr'un timp relativ scurt. M'am uitat si eu la film, despre care am scris aici si mi'am exprimat intr'un sens propriu parerea despre pelicula; ma uitam si ma realizam ca nu inteleg nimic din ce zic baietii aia legat de algoritm etc. Ceea ce mie mi s'a parut genial si foarte tare. Ai facut un sistem in care sa comunici instant cu persoane de ipuri diferite, ai facut un sistem prin care poti sa trimiti filme si poze si idei catre cele mai indepartate sisteme din lume. Si toate cu o munca relativ putina care iti aduce o groaza de bani pasivi. Inca o data, respect!

Dar ce ne facem cu generatia native-net cred ca'i zice (mr. Baltac ar putea sa ma corecteze daca gresesc) care a uitat cum se scrie corect din punct de vedere gramatical si morfologic, folosind prescurtarile de litere sau emoticonsurile, dar ce e cel mai grav e ca nu mai stiu sa foloseasca pixul (ce sa mai vorbim de stilou) si cum sa redacteze o scrisoare sau lucruri de genul asta. In zilele ce urmeaza am sa scriu despre e-mail si cum trebuie sa arate un e-mail, sms si cum trebuie sa fie unul si livechatul. Pentru in timp am vazut cum s'a schimbat lumea si cum cei care sunt de 10-12 ani vorbesc cu doi de "o" in loc de "u" sau "q" in loc de "cu" iar lista poate continua. S'au distrus limbile, lexicul si morfologia lor. Cel putin la noi in Romanica noastra draga si scumpa s'au nenorocit valorile si sistemele astea. Pentru cei care aveti copii si'i lasati excesiv de mult pe la PC, aveti grija de ce si cum vorbesc kinderii pe net pentru ca la un moment dat s'ar putea sa va treziti ca nu stiu ce si cum sa se articuleaza anuminte cuvinte.

- va urma -

Pace Lumina si Iubire

luni, 24 ianuarie 2011

Morometii mei

Nu stiu cati dintre voi au citit vreodata si au inteles "Morometii" lui Preda. Primul volum mai ales, al doilea fiind mai... comercial si comunist (parerea mea). Dar primul volum este genial! Si daca mi'a ramas intiparita vreo propozitie din acest volum, aceea este "ceva din mersul omului s'a schimbat". Este atat de dura si atat de puternica aceasta propozitie incat sta pe podium alaturi de sarutul pamantului din "Ion".

Sunt de la tara. Sunt taran si o recunosc si imi place si ma mandresc cu asta! Am sarutat pamantul, am vazut cum s'a schimbat mersul omului. Si toate astea sunt sublime si geniale. Ai un sentiment atat de placut cand iti dai seama ca te faci una cu pamantul pe care il calci, sau mai bine spus, te sustine. Fiecare are cate un om in preajma lui, un om pe care l'a ascultat si l'a admirat, un om care a fost pentru tine cel mai bun prieten si care te facea mereu sa razi. A venit acum vremea ca eu, copil fiind inca sa'i port de grija copilului din omul care m'a invatat sa iubesc pamantul. Din pacate, batranetea celui care m'a crescut nu este la fel cu a tatalui lui, care a murit de batranete si a facut lucruri bune pana la o etate inaintata. In satul meu mersul oamenilor s'a schimbat. Iar oamenii sunt batrani acum, batranii satului. Iar mersul lor s'a schimbat mult fata de cei de dinaintea lor. Oamenii privesc Moartea cu ochi inexpresivi si parca sunt impacati cu ideea ca tot ce se naste trebuie sa moara pentru a trai intr'un echilibru si pentru a fi mereu impacati cu Mama si Tatal creator. Batranetea in schimb este o haina grea si urata care face ca viata lor cea frumoasa si mereu vesela sa para undeva departe, in neantul un vremuri in care iarba era verde si cerul albastru. Acum, mersul omului s'a schimbat parca. Nu ma asteptam sa fie o viata atat de frumoasa pe ansamblul ei, sa fie atat de urata si de grea spre sfarsit. Ca o morala, vreau sa va spun sa aveti grija de voi inca de acum!

Pace Lumina si Iubire!

joi, 20 ianuarie 2011

Romanii si benzina

Ma amuza teribil ca romanii s'au gandit la un protest in ceea ce priveste costul benzinei. Am inteles initiativa, am inteles ca suntem furati, cu totii stiam chestia. Ceea ce foarte multi n'au inteles este ca daca miscarea asta nu o fac companiile si firmele care se plimba mereu cu masina, nu o sa rezolve nimic. Degeaba nu alimentez eu pret de 3 zile (eu si inca 100 sa zicem), daca mi'am facut plinu' cu 2-3 zile inainte. Si degeaba nu alimentez eu 3 zile daca exista persoane care sa alimenteze masini care sug benzina precum sugativa cerneala. Si sa'mi explice si mie acele minti luminate care au pus la cale protestul, cum de pe soselele capitalei noastre sunt sute de mii de masini azi? Care stau la semafor? Pai eu ieri am facut juma de ora de la mine pana la Petromul de la Caragiale! De ce? Pentru ca lumea mergea la munca. Ei bine, cati dintre aia au posibilitatea sa circule si cu metroul? Destui! Cati dintre ei merg cu masina doar din lene? Si mai destui. Haideti sa fim seriosi. Intr'un stat in care nu ne autorespectam si nu avem grija de noi ca persoane singulare iar mai apoi ca mase populare, nu ai cum sa intelegi ca daca ai posibilitatea de a merge la munca cu metroul, ia naibii metroul! Si 3 luni pe ani bicicleta! Ca nu e durere chiar asa de mare sa dai acolo la pedale sau sa te tii de o bara. Dar daca nu suntem civilizati si nu stim sa ne respectam, nu avem cum sa facem ceva. Mi s'a parut o prostie atat de mare cand si presa scrisa avea titlul pe prima pagina cu "Nu alimantati pe 17, 18 si 19!" Si daca nu alimentezi 3 zile ce crezi ca se intampla? Ia tine'ti masina in parcare 3 luni sa vedem atunci ce se intampla?!?! Ca sa faci ceva la o scara asa de mare, trebuie sa ai si creier, nu numai cap!

Pace Lumina si Iubire

marți, 18 ianuarie 2011

Tinerii.... incotro?

Daca am admirat ceva la cineva este incapatanarea de a produce, de a se depasi! Eu il am exemplu pe tata-leu, desi la cum arata ar trebui sa zic tata-urs. Singurel, dintr'un sat uitat de lume si istorie s'a ridicat si a ajuns prin niste locuri si cercuri la care foarte multi tanjeau. Si a dus o viata buna, medie, fara sa faca excese de bogatie sau saracie, intotdeauna fiind un pic mai sus decat linia de plutire. Si este un om care a muncit toata viata si care o sa munceasca mai tot timpul. Uneori, cand ma uit la el cum doarme imi face impresia ca munceste si noaptea in somn. Intotdeauna mi'am zis ca asta este un exemplu de urmat atat de mine cat si de multi altii.

Dar acum ma uit in jurul meu si ma uit la cei care'mi sunt de'o seama plus-minus cativa ani care n'au nici un obiectiv concret. Nu stiu ce vor sa faca si cum vor sa faca cu viata lor pentru urmatorii 10 ani de exemplu. Pai daca nu ai un target, un deadline, un punct pe care sa'l ai si pe care sa'l atingi, cum naiba sa stii ce vrei de la viata? Ma uimesc unii care au varsta la care ar trebui sa'si organizeze viata si sa stie pe ce cai sa mearga, si ridica din umeri ca niste "de'aia" si fac ca retardu' care a facut o tara sa rada: "nush, nush io de'astea!". Multi imi zic ca ar face si aia si aia si aia etc.. Pai ce te tine? Fa'le, aduna'ti diplome si realizeaza'te si creaza'ti o viata care sa te linisteasca si sa te bucure, o viata care sa'ti aduca toata linisitea sufleteasca si materiala, in limita bunului simt. Orice exces va aduce dupa sine si altele nasoale pentru ca exista o lege a echibrului care nu te lasa sa intreci peste masura normalitatea. Multi ma lauda si ma apreciaza si imi zic ca sunt super tare bla bla bla, dar uitati toti un lucru: suntem egali! In fata Creatorului suntem toti fiii si fiicele lui si o sa raspundem in fata Lui dupa faptele si realizarile noastre, nu dupa conturile bancare pe care le avem. E adevarat ca banii intretin fericirea, dar nu aduc dupa sine si modestia. Oameni buni, sunteti tineri si frumosi cu to(n)tii! Nu trebuie decat sa va ridicati si sa mergeti acolo unde va spune inima si ratiunea ca e bine! Iar daca trebuie sa mori si sa renasti pe a ajunge un om nou si bun fa'o si pe asta pentru ca tu nu traiesti pentru tine ci pentru un mental teluric si universal! Tot ceea ce faci tu va avea un efect asupra Mamei tale si a Tatalui tau. Si lasa'ma sa'ti dau un hint: Mama ta sufera ingrozitor! E tulburata si parca trage sa moara. Tatal tau este rece si oarecum nepasator, din cand in cand iti mai da niste palme. Toti traim ca intr'o singura fiinta si toti suntem precum neuronii unei persoane. E suficient care unii sa sufere iar persoana respectiva se imbolnaveste. Asa ca hotarati'va ce vreti sa faceti cu viata voastra si nu mai plangeti ca niste prosti ca nu stiti ce sa faceti pentru ca tatal sau mama voastra si'au luat aripile protectoare de pe voi!

Pace Lumina Iubire!

luni, 17 ianuarie 2011

Ne'au batut si la asta

Lumea traieste in era sclaviei, Romania traieste in era negotului. Inca! Lucrurile se vor schimba cat de repede!

Mi'am luat concediu. E aiurea spus, pentru ca sunt intr'un concediu oarecum fortat din cauza cabinetului, de la inceputul lui octombrie. Dar de data asta mi'am luat concediu in care sa stau si sa lenevesc si sa fac ce'mi place. Asa ca ne'am strans o gasca de 4 masini si am plecat dis de dimineata spre Bansko, Bulgaria. Drumul a fost chinuitor, 85% din el fiind printr'o ceata extrema. Si dupa cateva peripetii in care eu am fost tras pe dreapta in incercarea unor politisti bulgari sa ma jefuiasca, dupa ce am luat'o cu masinile pe trotuar ca sa ocolim centrul unui sat, si dupa niste serpetine foarte misto (am urcat de la 300m pana la 1350m pe serpentine) ajungem in mirobolanta localitate. Mi'a placut mult ca erau niste panouri la intrare, pe soseaua principala, cu directia tuturor hotolelurilor de'acolo. Hotelul nostru, Banderitsa era foarte aproape de centru, pe malul raului de'acolo. Iar hotelul este genial si daca mergeti pe'acolo il recomand cu mare caldura. Camere mari si dragute, cu bai bine compartimentate, un bar cu preturi duble fata de un non-stop si cu wi-fi si barmani draguti, cu o curticia interioara, cu piscina si spa si sala de forta. Si restaurant.., mai degraba cantina, dar nu conteaza cu arata restaurantul (care arata bine, dar mesele erau cam ingramadite) ci mancarea. Iar mancarea este excelenta! S'a mancat mult si bine si de toate, asa cum ar trebui sa se manance! Hotelul (am observat ca toate hotelurile) pune la dispozitie un microbus care sa te ia si sa te lase la partie, ceea ce mi s'a parut foarte tare. Deci o mica recapitulare: hotelul foarte bun, sosele mai proaste decat ale noastre! Sosele mai proaste pentru ca nu au delimitarea benzii bine facuta iar limitele de viteza sunt absolut cretine. Revenind la orasel, e ca un fel de Predeal numai ca ceva mai curat si ceva mai interesant.

A doua zi am mers pe partie. Am facut 1 ora de la hotel pana in varf, datorita unei cozi destul de lungi dar si a sistemului destul de imbatranit al gondolei. Defapt, pe tot muntele e un sistem invechit de tractiune. Si cum ajungem noi in varf imi dau seama ca bulgarii ne'au batut si la asta. Au si ei 3 munti in toata tara aia si pe unu l'au dezgolit de brazi si au facut super partii pe el. Adica Bansko am inteles ca nici nu exista pe harta pana acum 3-4 ani iar acum se fac competitii la nivel international acolo. De ce? Pentru ca au venit nemtii si'au fost lasati sa faca treaba. Avem munti mult mai frumosi si peisaje mult mai frumoase, am avea un super turism aici, fie iarna fie vara, dar trebuie sa lasam investitorii sa'si faca treaba, iar deputatii sa lase papetaria inchisa pentru o perioada. Mancare buna au si astia pe partii, nu numai austriecii. Ziceam acum in Bulgaria, ca ar trebui sa facem in fiecare an cate o tara-doua-trei din Europa (pentru inceput) sa vedem ce mancare au astia si ce partii sau funparkuri. O forma faina de turism. Revenind la Bansko, zapada era multa, dar artificiala. Adica inghetata! Si pe alocuri mai dadeai de bolovani. Concluzia primei zile: ne'au batut si la asta! Ne'au luat cu marea si nisipurile lor, acum ne'au luat si cu zapada. DAR! Eu nu mai skiez acolo decat daca stiu clar ca au zapada, pentru ca mi'am nenorocit talpile pe bolovanii si stancile care ieseau de sub zapada inghetata.
Am vizitat si oraselul intr'o zi, cand nu m'am dus pe munte. E frumos, au pastrat partea veche a orasului; au si o biserica ortodoxa dar cu o arhitectura foarte ciudata: nu exista vitralii, desene cu scene biblice pe pereti si nu are turnulete. Arata precum o sinagoga, desi a fost ortodoxa de la inceputuri. Are un altar interesant, unde am gasit reprezentata bufnita egipteana dar si dragonul antic european (vezi stindardul nostru). Biserica este facuta in stilul Bansko (pare'se ca aceasta zona are un stil arhitectural propriu), de'asta era asa de ciudata.
Drumul de intoarcere a fost cu o alta peripetie politista, dar si cu peisaje frumoase. Fiind o tara cu un relief accidentat si cu sosele suspentate, ai ce vedea. Trecerea din Bulgaria in Romania a fost dezastroasa! Taxa podului este aberanta si inutila din partea mea, avand in vedere starea execrabila a "podului prieteniei".

Concluzia generala: bulgarii ne'au batut si la capitolul iarna, nu numai la capitolul vara, si asta e nasol. Eu nu ma mai intorc acolo prea curand, nu in calitate de sofer cel putin, pentru ca au niste reguli idioate de circulatie! Si nu ma intorc la ski acolo decat atunci cand stiu ca a nins mult si ca au zapada serioasa si am pe ce sa alunec! Putinele poze pe care le'am facut le gasiti aici

Pace Lumina si Iubire!

marți, 11 ianuarie 2011

Adevar sau... Nesimtire

Zilele trecute am iesit in oras. Si nu ca voi ca sa ma laud, nici ca voi sa va oftic, dar e greu al naibii sa vorbesti cu 7 tipe la o masa, eu fiind singurul mascul. Trecand peste momentul in care m'am inroshit spunand chestia asta toate tipele sunt de ani diferiti si pe aproape toate le cunosc destul de bine. Aici tin sa'l injur pe un "inteligent" care nu stie sa raspunda la telefon pentru ca e o persoana mult prea comoda. Si cum stateam eu la masa si analizam fiecare persoana in parte si ascultam prostiile pe care le faceau in liceu si nu numai, ma uitam la una din tipe care era in gasca, uimit fiind de teatrul prost pe care'l juca. Seara trece, gasca se sparge si din 7 mai raman 3 tipe. Si mi'am zis ca asta e momentul in gura mea mare si bogata trebuie sa intre in scena. Si ii arunc tipei o fraza care a schimbat tot cursul serii respective: "esti fraiera si falsa!" Si brusc din fata aia care zambea mereu si tot timpu ma intreba de ce ma tot uit asa de lung la ea s'a facut o fata care s'a posomarat brusc. Nu va spun motivele pentru care am aruncat asemea vorbe, motive destul de bine intemeiate si argumentate, motive care au facut'o sa planga (ceea ce nu am crezut si nu am banuit si nu ma asteptam sa reactioneze asa). De ce a inceput sa planga? Pentru ca am fost direct si'am spus exact ce gandesc, fara menajamente. Dar poate cel mai important si dur, ea a inceput sa planga pentru ca am spus adevarul pe care ea il vedea dar nu'l recunostea, sau nu vroia sa'l recunoasca.

Si acum vin si va intreb: ce va doriti langa voi? Pe unul care sa va minta si sa va perie si sa va spuna cat de buni sunteti cand defapt sunteti satisfacatori spre dezastru? Sau pe cineva care sa va spune simplu si direct ceea ce gandesti si ce impresie lasati?
Daca alegeti prima varianta, sunteti niste oameni pierduti! Care nu stati deloc bine la mansarda. Daca alegeti a doua varianta, aveti mare grija, pentru ca inainte de a accepta orice de la oricine pe care'l cunosti de 2-3 ore, trebuie sa aveti un respect si o incredere in sine foarte mare. Atat de mare incat sa nu va tulbure punctul de echilibru.

Da, sunt nesimtit! Sunt arogant! Sunt porc! Sunt rau! Si cu toate astea sunt placut. Pentru ca prefer sa iti spun in fata daca gresesti sau nu, daca eu consideri ca tu gresesti (bineinteles, cu argumente), decat sa te vorbesc urat pe la spate si sa te barfesc! Prefer sa'ti zic tot ce am de zis despre tine in fata, in urma a ceea ce tu lasi sa se vada. Este mai sanatos, pentru amandoi. De ce sa te mint si sa te amagesc spunandu'ti ca mi'esti drag, cand defapt imi vine sa te dau cu capu' de toti peretii? Mai in gluma sau mai in serios, la multi le spun asta. 

Concluzia? Este bine sa spui in fatza tot ce ai de zis? Adica adevarul adevarat si numai adevarul? Sau este considerata asta o nesimtire si o aroganta si un tupeu imens?


Pace Lumina Iubire!

luni, 10 ianuarie 2011

Un cacat cu motz

Un titlu brutal si un titlu murdar, dar se intampla in Bucurestiul zilelor noastre. Mi'am adus aminte de un post mai de demult legat de rahatii de pe trotuar, unde ma legam nu de animale ci de stapanii lor care lasa cainii sa'si faca nevoile murdare unde vrea animalul, dar nu curata dupa el.

Ieri a venit preotul sa sfinteasca noul cabinet. Apropos, locul meu de munca se afla pe strada Bucegi 75, la 5 minute de mers pe jos intr'un stil lejer de la statia de metrou 1 Mai. Si dupa aproape 6 ore de neurologie eram un pic ametit si total nemancat. Intr'un final isi face aparitia si preasfintia sa alaturi de preoteasa. Scena a fost foarte frumoasa: eu in poarta asteptand sa ajunga preotul, soare afara, vreme calduroasa. Si toate moi. Preoteasa vine spre mine, ne salutam cordial si ne pupam si incepe o urare frumoasa: "La multi ani si sa fie intr'un ceas bun si sa fie cu mare noroc!". Eu fac un pas in spate exact cand ea spune aceasta fraza pentru a'i face loc spre poarta, si calc intr'o mare balega canina! "... si sa fie cu mare noroc!" ... fleoshc! Pe tot calcaiul meu stang sta foarte bine agatat un fost cacatzel cu motz! In cartierul respectiv nu sunt caini vagabonzi. Eu nu am vazut de 3 luni un patruped canin care sa nu fie cu zgarda. Prin urmare, daca vecinii mei dragi si scumpi au caini, sa curete in urma lor, daca lasa urme! Situatia a fost penibila, si incercam pe cat posibil sa maschez momentul jenant in care ma aflam si in care eram bagat pana la calcai. Iar adidashii mei au crampoane adanci, pentru a agata mai bine zapada. Pare'se ca nu numai.

In alta ordine de idei, a inceput munca aici la cabinet! :D Prima zi de munca miroase a betisoare afumate si cateva lumanarele ambientale!

Pace Lumina Iubire!

joi, 6 ianuarie 2011

Sunt fericit!

Si ma simt bine! Din diverse motive! Dar poate cel mai arzator motiv este pentru ca in sfarsit am termina curatenia de la cabinet. Dupa cateva luni in care dai si lupta si lupta si dai, am reusit sa fac gata ceea ce se vrea a fi noul meu loc de munca, unde eu sunt stapan si sluga in acelasi timp. In sfarsit am scapat de stres, pot sa dorm linistit, nefiind presat de timpul care se scurgea nesimtit de repede, si parca fara sa'mi dau seama imediat se facea 10 ale lunii ianuarie iar eu eram in pom cu stersul geamurilor. Fericirea este imensa. Acum stau linistit in canapeaua mea din camera privata si savurez niste biscuiti cu ceva suc, gandindu'ma la cate am tras din luna octombrie. Dar totul e bine cand se termina cu bine. Si acum stau si visez la momentul in care n'o sa mai fie zapada prin oras si'o sa fie vreo 10 grade afara si'o sa vin cu bicla aici. Alternativa cea mai puturoasa este metroul 6 statii pentru ca fac 5 minute pana la metrou de'acasa si inca 5 din metrou pana la cabinet. Renunt la masina, pentru ca este mai bine. Ceea ce va doresc si voua. Nu vad rostul sa mergi cu masina (tu, o singura persoana) daca ai posibilitatea sa mergi pe jos sau cu metroul. E vorba de gradul de cultura si civilizatie. Dar revenind la problemele alea arzatoare si frumoase, am terminat cabinetul! Si uite asa visul meu incepe sa prinda o forma materiala! Primul pas a fost facut, urmeaza faza a doua a proiectului meu si in 10 ani sa se termine faza a 3a! Si daca asta se va termina, sper ca lumea sa fie mai buna.

Pace Lumina si Iubire!

P.S.: mii de multumiri (trebuie s'o fac si pe asta) fam. Neacsu si Popescu, D. Coada, Al. Stefanescu, O. Duma, I. Mosteanu, S. Murariu, C. Popescu si bineinteles alor mei! For those about to rock, I SALUTE YOU!

marți, 4 ianuarie 2011

Zambiti va rog!

Imposibil sa nu fi mers la stomatologie sau dintzar, cum imi place mie sa ii spun. Iar daca nu ati mers si sunteti de'o seama cu mine, ar fi cazul sa aterizati pe'acolo. Si cei care ati fost, stiti cum arata un astfel de cabinet: o camera mare, cu un scaun si diverse aparate si chestii care fac viata criminala de'a dreptul si bineinteles o alta camera pe post de salon de asteptare. Pana aici toate bune si frumoase. Ei bine, azi am aterizat pe la un amic dintzar, care are cabinetul lui, la o superoferta sa'mi verifice fasolea. Ajung acolo, ma dezbrac si ma instalez frumos pe scaunul din salonul de asteptare, asteptand asa cum e firesc si civilizat, sa fiu chemat inauntru. Si cum admiram eu linistit ce era pe'acolo (planse, carti, reviste).. imi pica ochii pe o revista de pe masa. Frumoasa, lucioasa, de toate cele, care incepea cu un "P" frumos stilizat si se termina in "ouse". Nu vedeam tot cuvantul pentru ca era acoperit de alte reviste. Curios din cale-afara, cu doua degetele ridic sfios revista, temandu'ma de ceea ce urma sa vad: Penthouse! Raman pietrificat, uitandu'ma lung si foarte serios, cu tenta medicala la acea revista. Ce cauta asa ceva intr'un cabinet stomatologic??? Nu ca m'as fi suparat sau ca sufeream ingrozitor de tare pentru ca era asa ceva pe masa, dar totusi :)) Era o chestie care ma macina si chiar vroiam sa stiu ce si cum. Interesant a fost ca in momentul in care am ridicat ochii, persoana din fata mea care astepta si ea, tot un tip, rasfoia cu mare atentie un Playboy. "What the fuuuucccckkkkk?????????" - imi spusesem in gand. Cum adica Penthouse si Playboy? Raman blocat cu Penthouseul in mana, ala de vis-a-vis se uita la mine si zambeste, zambesc la randu'mi si pun revista jos, stupefiat fiind. Sunt chemat inauntru de catre o tanara domnisoara care arata rezonabil. "La multi ani! si bla bla bla" si il intreb pe baiatul asta:

"Bah frate, ce'ti veni de'ai aruncat printre altele un Playboy si un Penthouse?"
Domn'e, stii cat de greu e sa convingi barbatii sa vina la stomatologie?
"Asa, si?"
Pai si'acum nu intri cu un zambet larg pe fatza!?!   :D

Rasete si voie buna! Ce inseamna marketingul domnule! :))

Pace Lumina si Iubire va doresc!

luni, 3 ianuarie 2011

Cineva e sus si nu doarme!

Conform legii echilibrului universal, vorba aia a mea ca "cineva e sus si nu doarme!" se aplica. Si cand ma refer "sus", nu ma refer la vecinu' de de'asupra daca ai, ci la Barbosu' care sta si vegheaza acolo Sus. Prin urmare, ziua mea de ieri trebuia sa fie una linistita, cea mai linistita si puturoasa si lenoasa zi din saptamana: Duminca! Ma trezesc in camera cu o mama care ma anunta ca ei pleaca la Biserica si pe urma in Hornbach, si'o tratez cu un mare intors pe partea cealalta. Trec orele, aterizeaza si ai mei, si taik'meu vine la mine si zice: "hai ca avem treaba!". Well, daca nu'l stiti pe tata leului e pacat, pentru ca e un mic ursulet pufos care atunci cand zice "hai!" tre sa te conformezi ca are laba grea :D. Si care era fenomenala treaba? Sa zugravim intr'o camera!!! Pardon? Da, tzaca paca - pata-pata-pon! zugravim repedete si gata! Bah, ca aveam un chef sa stau in pat si sa ma uit la diverse filme, sau sa ma apuc naibii de urmatorul capitol la dizertatie, sau pur si simplu sa stau, nu interesa pe nimeni. Si'am inceput sa rad si sa'i spun cu zambetul pe buze: "E DUMINICA!!!" Absolut irelevant! Nu intereseaza pe nimeni ca e Duminica, mai ales cand e atata treaba de facut si prea putin timp pentru a le face pe toate. Uimirea mea a fost cu atat mai mare cu cat si maik'mea era pusa pe treaba. Si facem noi camera initiala, dar pentru ca taik'meu a avut un chef extraordinar de munca (ce face plictiseala din om) imi zice "vrei sa facem si sufrageria?" dar cu un ton asemanator "hai! sa facem si sufrageria". Unfreaking beliveble, ne'am apucat si de sufragerie! Si cand mi'era lumea mai draga, se aude pe hol un "In Iordan, botezandu'te Tu, Doamne"... Mi'am facut o cruce, am inceput sa ma uit la amandoi care erau cu privirile speriate si incep sa rad. "Nah! C'o vint si popa! No mama, ce ne facem?" - cu un zambet larg pe fatza. Am deschis si usa, am pupat sfanta Cruce, mi'o dat cu iarba prin cap si l'am invitat pe preot cu cantaru' in casa. Privirea preotului a fost epica! I s'a schimbat fatza, n'am crezut ca voi vedea ceva de genul asta. Nu ne'a certat, asa cum ma asteptam, spunandu'ne ca "lenea este un pacat mai mare!". Oricum, faptul ca noi zugraveam Duminca, si a venit preotul sa ne boteze casa in toiul "petrecerii" noastre nu m'a facut decat sa exclam intr'un final ca
Cineva e sus si nu doarme!

Pace Lumina si Iubire!

duminică, 2 ianuarie 2011

Reflectari si previziuni

In incercarea de a afla ce mai e nou prin lumea asta rasfoiesc ziarele virtuale si nu gasesc nimic. Am observat ca lumea intra intr'un modul de hibernare dupa petrecerea de revelion. Apropos de petrecerea de revelion, eu anul asta n'am inteles'o. Pentru ce sa dai atatia bani pentru ca sa petreci o noapte? Auzeam la stiri chiar vineri ca "domn'e, la munte sunt super oferte de 500E pentru 4 nopti cu cina festiva si mic dejun inclus." Ati innebunit???? 500 de euro sa dai pentru serviciile de la noi? N'am nimic impotriva, faceti'le de 1000, dar ridicati si voi standardele si serviciile! Anyway, s'a'ntamplat sa fie ciudat! Era ora 2345 si cineva urla "hai bah desfa sampania aia mai repede ca vine anu nou!" Dar chiar asa de nerabdatori suntem sa scapam de anul trecut? Curios cum unii vor sa uite cat mai repede de cele petrecute intr'un an! A fost asa.., ca un mic dezastru. Revenind la ziare, nici un ziar.., nici "le Monde" nici "the Times" si mai puteti pune voi ce vreti nu au articole interesante. Sunt chestii de umplutura, ca sa termine hartia. Ca sa nu mai zic de ziarele roamnesti! "Scandalurile porno ale lui 2010", "inteleptii porno ai lui 2010" sunt numai cateva articole pe care le gasesti intr'un ziar de mare tiraj, "Libertatea". Chiar asa am ajuns? O natie de futaciosi si futalai? Dar mai mergeti bah si plimbati'va asa vreo 20 de ani si rataciti'va, ca ne faceti un bine!

Anul 2011 se anunta si mai tumultos decat cel ce a trecut, plin de marsavii politice si economice. Inarmati'va cu mult calm si multa rabdare pentru ca veti avea nevoie de asa ceva. O sa fie un an in care razboiul dintre oameni sta la panda mai agresiv ca niciodata in ultimii 50 de ani. Dar poate asa se va face o purificare a oamenilor, si vor ramane in picioare numai cei puri si buni la suflet, macelarii fiind exterminati de propriile arme.

Pace Lumina si Iubire!

sâmbătă, 1 ianuarie 2011

O luam de la capat

Arrrrrrrrrrr!!!!!!!!!!

Dupa o pauza de o luna si ceva am revenit cu forte mai vechi, ca inca nu ma declar cu forte proaspete, in blogosfera pentru a va mai descreti fruntile si a va mai impartasi diverse lucruri de prin savana. Scurt si cuprinzator, anul 2010 pentru mine in general a fost un mare an plin de ghinioane si cearta si scandal. Aduceti'va aminte episodul "Austria" dar si postAustria (faza cu banii de la spital), apoi tot felul de ghinioane care se tineau scai de mine, lipsa cu desavarsire a banilor etc. Partea buna a lucrurilor pe anu trecut au fost nu putinele concerte organizate de Isolier Band (dintre care unu in Vama si altul openair in Bucuresti), mi'am schimbat masina cu ceva care chiar poarta numele de "masina" si mi'am deschis intr'un final un cabinet, a carui deschidere oficioasa e declarata pe 10 ianuarie. A fost un an lung si dificil, care acum imi pare c'a trecut intr'o secunda.

Ieri, mort de oboseala dupa ce am muncit de la 8 pana la 11, ma trimite a mea scumpa muma la cumparaturi, ca doar "Billa" si "Kaufland"ul sunt ici-sha. Poate sa'mi spuna si mie cineva, de ce, dar de ce trebuie sa'ti cumpari tot felul de manacaruri si tot felul de aberatii de sa'ti umpli coshul pana la refuz PENTRU O NOAPTE???? Bai, dar puneau astia de parca venea sfarsitul lumii, sa aiba aprovizionat buncarul si sa fie acolo tot ce trebuie! Este doar O NOAPTE! Este doar o noapte cu un alt pretext de betie si voie buna (celalalt fiind ziua cuiva) si doar o noapte in care se strang ceva mai multi oameni! La mine anii trec si oamenii raman aceiasi! Fata de anul trecut gasca vesela nu a fost completa, fratii mei Alex si Andreea hotarand sa petreaca ceva mai intim :D, si cu toate astea, fratilor, v'am purtat cu mine in gand mereu! Revenind la faza cu magazinele. Bai, deci e noaptea de revelion, iar daca esti gazda trebuie sa ai ce pune pe masa sa nu duca lipsa nimeni de nimic. Cel putin la mine in Ardeal asa se obisnuieste. Dar refuz sa cred ca toti aia care se inghesuiau la casele de marcat sunt gazde de petrecere! Si bagi in coshul ala ca bou', ajungi acasa, desfaci, vine lumea care bea si mananca, se sparge petrecerea si ramai cu tona de mancare si bautura! Asa cum a ramas Alice spre exemplu, care acum ar putea sa mearga la o biserica sa imparta pe'acolo in stanga si in dreapta, pentru ca unii stiu sa se multumeasca si cu putinul. Si atunci, dati'mi voie sa va intreb pe voi astia mai batrani de'mi cititi blogul, de ce oameni buni trebuie sa cumparati asa de mult? De ce va impingeti si va inghesuiti prin magazine sa luati ca animalele lucruri care nu se vor consuma? Credeti ca veti fi mai gazde daca aveti o masa plina de multe chestii? Mananci si bei atat cat iti cere stomacul, nu ochiul!

Si cu toate astea, va doresc sa aveti parte de un an nou mai bun decat cel trecut, sa fiti inconjurati de Pace, Lumina sa va calauzeasca pasii iar Iubirea sa va inconjoare pretutindeni. Stimabililor, Leul care Tace, felina cu ochi mari si blanzi din savana, va ureaza un an plin de "Numai de Bine!"

Sa fiti iubiti!