Se afișează postările cu eticheta Weekend. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Weekend. Afișați toate postările

luni, 18 iulie 2011

Vino sa visam sub apa!

Prima Vama din anul asta. PRIMA! Din mai ma tot chinui sa ajung! Simt nevoia de autostrada din ce in ce mai mult, sau macar ridicarea limitei de viteza la 70 km/h prin sate. Vama este aceeasi si parca e schimbata. Defapt clar e schimbata. Mi'aduc aminte ca hotelul ala dubios din spatele Expiratului era foarte departe. Acum sunt constructii noi in jurul lui si chiar mai in sud. Ceea ce inseamna ca Vama s'a marit si a devenit ceva mai comercial. Preturile? Oh Doamne..., nu vreau sa'mi aduc aminte. Raportul calitate/pret lasa de dorit. Dar Vama nu inseamna toate astea, Vama inseamna prieteni, amici, flirtul ascuns printre oameni, Vama inseamna focalizarea Lunii in incercarea de a avea un punct fix in spatiu, Vama inseamna scoici prin nisip, Vama inseamna sa traiesti frumos. Alice, Alex, Ioana, Alexandra si nu in ultimul rand Simelia, toti au trait Vama, iar 3 dintre ei au primit botezul Vamii. Concluzia generala a ceea ce s'a'ntamplat este ca Vama este ok, un loc placut si un loc unde poti sa vezi si sa cunosti destul de multe lucruri si multe chestii. Nu prea am facut poze. Am fotografiat rasaritul Lunii, sunt curios cum o sa se vada, pentru ca a fost o luna mare si roshie si plina si patrata si de toate. Ceea ce am vazut nou prin Vama au fost hoteluri si crashme noi. Fitzoshii si fitzoasele sunt tot alea, sunt tot acolo, sunt tot dubioase.

Pentru cei ce blameaza Vama, Vama este in suflet. Spiritul tau de vamaiot este in mintea ta!

Pace Lumina si Iubire!

miercuri, 4 mai 2011

Ce au ei si nu avem noi 1.1

Ahhh, concediu! Un lung si interesant concediu, un lung si foarte cult concediu. Vizitarea a doua tari singur de nebun dar cu tinte precise, si poate cu ceva lucruri noi de invatat.
Prima plecare din Bucuresti. Inca o data as dori sa pun la acel minuscul si minunat aeroport, dar plin de tigani si plin de oameni care habar n'au sa se comporte. E o aberatie ce se intampla acolo si e o totala lipsa de respect, e neiluminat, nu e aerisit (PUTE BAH!) iar autobusele de ne duc la avion sunt absolut de tot rahatul. Practic, sunt niste autobuse care pot intra si prin Bucuresti. Zborul pana la Koeln a fost ok, dar cam plictisitor. Ne'am pus de'asupra plafonului de nori si n'am mai vazut nimic. O data mah sa zbor si eu sa fie senin si sa vad si eu pamantul pe sub mine. Eh, mai incerc. Cand am coborat sub nori si am vazut Germania am fost extrem de uimit. Atat de frumos au stiut astia sa'si aranjeze astia satucele/oraselele prin padure. Ma gandeam ca ce viata sanatoasa au astia, stand tot timpu' langa padure si avand mereu aer curat. Din Koeln am luat trenul spre Jena, cu 2 schimbari (Frankfurt si Weimar). Ce am putut sa vad din Bonn si pana in Frankfurt am ramas masca. Am mers pe firul Rhinului, si a fost extraordinar. Uimitor cat de frumos au stiut astia sa faca soselele si trenul, astfel incat sa si vezi ceva cand te plimbi pe'acolo. Tot felul de castele si castelute si turnulete de o parte si de alta a apei. M'am indragostit de acea zona efectiv. Iar daca drumul din Bonn in Frankfurt a fost entuziasmat, cel pana in Weimar a fost unul melancolic. Soarele in apus imi lovea fatza atat de frumos, campiile pline de flori galbene, dealurile lucrate, padurile aranjate.. Si apoi m'am gandit. Noi avem o tara cel putin la fel de frumoasa ca ei zic eu. Doar ca noi suntem ceva mai puturosi. Nu am vazut pe tot drumul zone nelucrate! Ori era padure, ori era aratura, ori deja era cu rasaduri. Deci se poate. Se mai poate ca transportul feroviar sa fie unul bun si care sa te faca sa mergi cu el, se mai poate ca in tren sa ai conditii foarte bune (si am luat cel mai ieftin tren), se mai poate ca lumea sa fie primitoare si sa te ajute daca nu stii. Cine zice ca nemtii nu sunt oameni ok, se insala. Stii sau nu germana, te indruma asa cum stiu ei, intr'un germish (germana si engleza), oricum tu intelegi. Calzi, calmi, primitori, tot timpul cu zambetul pe buze. Nu se citeste pe fatele lor acea incruntare si oboseala romaneasca. Iar ei au luat'o de la zero dupa WW2. Ei au disciplina si respect, lucru care la noi exista, dar lipseste cu desavarsire.

Pace Lumina si Iubire!
- va urma -

marți, 26 aprilie 2011

Din toate cate putin. Dar esentiale

In primul rand Hristos a inviat si toate cele alea alea. Un salut parca din ce in ce mai in stil propriu.

Imi cer scuze, dar gratie unor factor externi cum ar fi munca, surfingul pe net si alte si mai altele, cand intr'un final ma linistesc, sunt mult prea obosit ca sa mai scriu cate ceva. Astept cu nerabdare sa treaca luna iunie, ma mai linistesc si eu pe'atunci. Asa ca va rog a ma scuza, dar nu voi reusi sa fac ce mi'am propus (minim 15 postbloguri pe luna) cu acest blog. Asa ca profit acum de ocazie sa scriu si eu despre una alta intamplate prin savana mea de la ultimul postblog incoace.

Domn'e, eu n'am sa scriu despre politica. Nu cat timp ne conduce un marinar chior care nu vede farul, avandul la babord pe cel mai pitic din Alba-ca-zapada si cei 7 strumfi. O sa concluzionez foarte simplu si foarte pe scurt starea mea cand vine vorba de politica si de ce mai aud pe realitatea sau A3: bleah! cah! si zgomult apei de WCu pe fundal. Imaginea este foarte comica, avand parte de impuritati organice sexuale debitate pe gura mea cand vine vorba sa le adresez ceva bun astor de ne conduc. Si am lamurit'o si pe asta.
O alta parte, mult mai interesanta, e ca mi'e bine. Mi'e din ce in ce mai bine. Am scapat de o problema care m'a tras in jos din punct de vedere psihic, eveniment care s'a produs prin februarie (vezi ciclul Epopeea unui neam si sat) si de care imi mai aduc aminte cu lacrimi in ochi, dar fiind oarecum cantonat in prezent. Prezenta unui pahar de vin rosu sec face bine in astfel de momente, cand lucrurile din capul meu incep s'o ia floricele pe campiiiiiiiii. Prin urmare, ma adresez mie in mod direct si special dar si tie care stii ce s'a'ntamplat si mi'ai fost alaturi atat cat te'am lasat: viata merge mai departe, invatand din urma si folosind ceea ce am invatat.
Luna mai este luna concediului pentru mine (e sfarsitul lui aprilie), avand in vedere ca timp de 2 saptamani voi fi plecat din aceasata lume de gogomani si ma voi distra bine in calitate de turist, invitat si prieten in doua tari dragi mie. Nu spun pe unde, nu spun cu cine si nu spun de ce, urmand sa postez pe blog daca am net chiar din timpul excursiei. Sunt doua saptamani in care ma voi detasa total de ceea ce inseamna viata din Romania si doua saptamani in care voi vizite si ma voi distra enorm! Sunt convins de asta si cu astfel de ganduri voi merge pe'acolo.
Din ciclul Du'te bah! am avut acum ocazia sa ajung pe platoul Bucegi. Cateva poze aveti aici mai pe la sfarsit. N'am mai fost demult, asa ca am facut o nebunie si am zis Hai! Cine aude asculta, cine vede se bucura. Si'acum pot sa incep sa turui? Dar vai!!!!!! Ce oroare! Indicator spre telecabine din Busteni gasesti doar daca ai GPSul cu tine sau daca stii pe unde e, altfel... faci ture ture pana ti se ia (cred). Mda, deci avem o tara frumoasa cu peisaje frumoase pacat ca nu e pe harta. Ajungem si la telecabina, parchez tanculetzu, si ma uit la cladirea aia. Domn'e, pentru prima data mi'a fost sila sa intru acolo. E aceasi cladire neambalata si nestilizata de pe vremea lui Dej, e aceeasi forma de casa nesemnalizata. Daca te duci acolo, nu vezi decat usa de IESIRE, pe aia de INTRARE trebuie s'o cauti. Intr'un final luam biletele. Scump, 64 de lei pana sus la Babele si inapoi? Cabina este aceeasi. E la fel de veche ca si cladirea, si e la fel de dubioasa ca si cladirea. Ma gandeam ca avem gondole noi si mai stiu eu ce chestii noi prin Moldova, traiasca'ne moldovencele de conduc Turismul. Allllooooooooooo!!!! Bah, blonda aia de la drept turistic ce dracu pazeste? Prima data Sinaia - Brasov si Constanta - Mangalia, apoi restu! Ca astea'ti aduc banii cei mai multi. Ma asteptam ca in cabina sa ne vorbeasca nenea ala de pazea usa sa nu ne aruncam, sa ne spuna ca pe aici e valea aia, ala e varfu ala etc. Am avut placerea sa vad o capra neagra. Si cam atat. Gunoaie la 2000 de metri altitudine ca si la 20 de metri altitudine, necivilizati la 2000 ca si la 20 si lista poate continua. Pentru prima data am fost dezamagit de ceea ce e pe platou, dar asta este alta poveste pe care o s'o spun intr'un alt postblog (defapt, serie).

Si vreau sa inchei in oglinda, adica daca salutul de inceput a fost unul tipic unui om care s'a saturat de atatea cordialitati inutile si fara speranta si fara aproape nici un pic de sens........

... va doresc sa aveti Pace sufleteasca, Lumina sa va arate calea si Iubirea sa va inconjoare. Macar acum de Pasti.

duminică, 20 martie 2011

Patruzeci si ceva de zile

Au trecut 44 de zile de la ultima data cand te'am vazut. 46 de zile in care am numarat si am memorat clipele petrecute impreuna. Poza ta de buletin in care zambesti troneaza frumos pe biroul meu de la munca. Zilele au trecut si nu credeam ca mai am lacrimi sa vars de dorul tau.

Ieri am intrat in Biserica din sat dupa mult timp. Ieri am intrat in Biserica fara tine si am sarutat icoana fara sa te am in dreapta mea. Si a fost un sentiment tare ciudat. Sa stau in locul din Biserica in picioare fara sa'ti vad chipul brazdat de anii ce'au trecut. NU am crezut ca mai pot plange de atata dor, nu am crezut ca mai pot ramane cu privirea tinuita in jos cautand in memoria mea momentele frumoase petrecute cu tine. Ai avut parte de o slujba frumoasa, in care nepotul tau Dorin o catant cu sfintenie bisericeasca (respect!). Ai avut parte de o slujba care sa se poata ridica la nivelul asteptarilor tale trupeste, o slujba no.1. Visul in care azi dimineata mi'ai aparut si m'ai intrebat ce mai fac m'a cutremurat pana in maduva oaselor. Nu am crezut ca voi face asa, nu am crezut ca ma vor durea maselele cand iti voi aprinde lumanarea, nu am crezut ca te voi saluta din picioare. Marea de lacrimi din sufletul meu nu e suficienta pentru a potoli focul dorului de tine si de rasul tau atat de frumos.

De sus de pe deal, plapuma ta de coroane si flori inca iti inveleste pamantu'ti rece. Dormi in pace si odihneste'te frumos. Mai vorbim!

Pace Lumina si Iubire va doresc la toti!

in memoria ta!

luni, 17 ianuarie 2011

Ne'au batut si la asta

Lumea traieste in era sclaviei, Romania traieste in era negotului. Inca! Lucrurile se vor schimba cat de repede!

Mi'am luat concediu. E aiurea spus, pentru ca sunt intr'un concediu oarecum fortat din cauza cabinetului, de la inceputul lui octombrie. Dar de data asta mi'am luat concediu in care sa stau si sa lenevesc si sa fac ce'mi place. Asa ca ne'am strans o gasca de 4 masini si am plecat dis de dimineata spre Bansko, Bulgaria. Drumul a fost chinuitor, 85% din el fiind printr'o ceata extrema. Si dupa cateva peripetii in care eu am fost tras pe dreapta in incercarea unor politisti bulgari sa ma jefuiasca, dupa ce am luat'o cu masinile pe trotuar ca sa ocolim centrul unui sat, si dupa niste serpetine foarte misto (am urcat de la 300m pana la 1350m pe serpentine) ajungem in mirobolanta localitate. Mi'a placut mult ca erau niste panouri la intrare, pe soseaua principala, cu directia tuturor hotolelurilor de'acolo. Hotelul nostru, Banderitsa era foarte aproape de centru, pe malul raului de'acolo. Iar hotelul este genial si daca mergeti pe'acolo il recomand cu mare caldura. Camere mari si dragute, cu bai bine compartimentate, un bar cu preturi duble fata de un non-stop si cu wi-fi si barmani draguti, cu o curticia interioara, cu piscina si spa si sala de forta. Si restaurant.., mai degraba cantina, dar nu conteaza cu arata restaurantul (care arata bine, dar mesele erau cam ingramadite) ci mancarea. Iar mancarea este excelenta! S'a mancat mult si bine si de toate, asa cum ar trebui sa se manance! Hotelul (am observat ca toate hotelurile) pune la dispozitie un microbus care sa te ia si sa te lase la partie, ceea ce mi s'a parut foarte tare. Deci o mica recapitulare: hotelul foarte bun, sosele mai proaste decat ale noastre! Sosele mai proaste pentru ca nu au delimitarea benzii bine facuta iar limitele de viteza sunt absolut cretine. Revenind la orasel, e ca un fel de Predeal numai ca ceva mai curat si ceva mai interesant.

A doua zi am mers pe partie. Am facut 1 ora de la hotel pana in varf, datorita unei cozi destul de lungi dar si a sistemului destul de imbatranit al gondolei. Defapt, pe tot muntele e un sistem invechit de tractiune. Si cum ajungem noi in varf imi dau seama ca bulgarii ne'au batut si la asta. Au si ei 3 munti in toata tara aia si pe unu l'au dezgolit de brazi si au facut super partii pe el. Adica Bansko am inteles ca nici nu exista pe harta pana acum 3-4 ani iar acum se fac competitii la nivel international acolo. De ce? Pentru ca au venit nemtii si'au fost lasati sa faca treaba. Avem munti mult mai frumosi si peisaje mult mai frumoase, am avea un super turism aici, fie iarna fie vara, dar trebuie sa lasam investitorii sa'si faca treaba, iar deputatii sa lase papetaria inchisa pentru o perioada. Mancare buna au si astia pe partii, nu numai austriecii. Ziceam acum in Bulgaria, ca ar trebui sa facem in fiecare an cate o tara-doua-trei din Europa (pentru inceput) sa vedem ce mancare au astia si ce partii sau funparkuri. O forma faina de turism. Revenind la Bansko, zapada era multa, dar artificiala. Adica inghetata! Si pe alocuri mai dadeai de bolovani. Concluzia primei zile: ne'au batut si la asta! Ne'au luat cu marea si nisipurile lor, acum ne'au luat si cu zapada. DAR! Eu nu mai skiez acolo decat daca stiu clar ca au zapada, pentru ca mi'am nenorocit talpile pe bolovanii si stancile care ieseau de sub zapada inghetata.
Am vizitat si oraselul intr'o zi, cand nu m'am dus pe munte. E frumos, au pastrat partea veche a orasului; au si o biserica ortodoxa dar cu o arhitectura foarte ciudata: nu exista vitralii, desene cu scene biblice pe pereti si nu are turnulete. Arata precum o sinagoga, desi a fost ortodoxa de la inceputuri. Are un altar interesant, unde am gasit reprezentata bufnita egipteana dar si dragonul antic european (vezi stindardul nostru). Biserica este facuta in stilul Bansko (pare'se ca aceasta zona are un stil arhitectural propriu), de'asta era asa de ciudata.
Drumul de intoarcere a fost cu o alta peripetie politista, dar si cu peisaje frumoase. Fiind o tara cu un relief accidentat si cu sosele suspentate, ai ce vedea. Trecerea din Bulgaria in Romania a fost dezastroasa! Taxa podului este aberanta si inutila din partea mea, avand in vedere starea execrabila a "podului prieteniei".

Concluzia generala: bulgarii ne'au batut si la capitolul iarna, nu numai la capitolul vara, si asta e nasol. Eu nu ma mai intorc acolo prea curand, nu in calitate de sofer cel putin, pentru ca au niste reguli idioate de circulatie! Si nu ma intorc la ski acolo decat atunci cand stiu ca a nins mult si ca au zapada serioasa si am pe ce sa alunec! Putinele poze pe care le'am facut le gasiti aici

Pace Lumina si Iubire!

marți, 16 noiembrie 2010

Picturi si forme

Cah si bleah! Cu exceptia zonelor turistice (adica biserici, cateva palate si centrul istoric), din punctul meu de vedere Roma sucks!

Ziua am inceput’o frumos, cu un Soare care stralucea pe un cer albastru absolute mirific si cu o plimbare cu metroul. Astia din Roma stau tare prost la capitolul transport, in special cel subteran. Sunt haotici! La suprafata sunt strazi mici si inguste pe care sunt asezate terase, iar pe langa terase circula pietonii (turistii) si masinile de’o potriva. Cand mergi pe bulevard ai niste trotuare mici pe care nu incap doua persoane la brat. Si bineinteles jegul caracteristic de’acum al orasului. Aici in Roma o sa gasiti cele mai mici si inguste masini, cred ca proiectate special pentru orasul asta :D. Sub pamant, adica metroul este, dar lipseste cu desavarsire. Sunt doua linii mari si late (A si B) care au punct comun statia Termini. A face axa est-vest iar B face axa nord-sud. Ar fi ok daca punctual de intalnire (Termini) ar fi in centru orasului, dar nu! Daca te pune mama naibii sa te doara picioarele si sa vrei sa ajungi mai repede la hotel, fie iei un autobus fie un taxi fie pe_josul. Asadar, pe la 10 si ceva am coborat sa iau metroul si mare mi’a fost uimirea. De un jeg si de’o prostie metroul orasului etern de injuri din 2 in 2 metri. Daca metroul londonez sau Parisian vi s’a parut ciudat si imbarligat, asteptati sa vedeti metroul din Roma. Dupa 15 minute de plimbat si hotarat pe unde s’o luam, am ajuns intr’un sfarsit pe peron si dupa inca un minut ne’am urcat in tren. Cand se deschid usile e un tziuit tare enervant, asa ca sa nu va speriati. Am ajuns si in statia care te lasa la Vatican, ne’am intalnit cu ghidul si am pornit sa vedem muzeul microstatului. Apropos de ghid.. Daca ajungeti in Roma si vreti sa vedeti Colloseumul, vedeti ca sunt niste baieti care au o oferta: pentru 25E vezi cu ghid Colloseumul si ruinele cetatii iar pentru inca 45E vezi si muzeul Vatican. De ce atatia bani? Pentru ca ai un ghid care’ti explica si iti raspunde la intrebari, pentru ca nu stai la coada de sa te sfarsesti pe’acolo, si pentru ca ATENTIE! Exista o probabilitate de 95% ca ghidul tau sa fie din Romania. Daca e sa vedeti Vaticanul si cetatea aveti grija sa il aveti pe Greg ca ghid. Tipu’ e din Sapanta cea frumoasa, are o engleza de te sparge si stie sa te tina in priza atunci cand iti vorbeste (cu glume si bancuri, cu intrebari retorice sau nu….). Genial Greg! Si e roman! Si eram mandru de asta! Am ramas placut impresionat de perioada renascentista si despre cum artistii acelor vremuri destul de reci au reusit sa incalzeasca si sa insufleteasca acele coloane si tavane mult prea inalte. Picturi 3D, sculpturi care redau cu o finete extraordinara corpul uman si animal, insemne si sentimente fara glas puse pe tavan sau pe podea. Vaticanul, Louvreul si British Museum a adunat practic tot ce era mai frumos si l'au pus la ei in curte. Si cu toate astea, Vaticanul nu si'a aratat adevarata valuare arhitecturala si bogatia de care dispune. Un lucru pe care l'am remarcat la punctele de suveniruri din Vatican a fost cultul binemeritat as zice eu pentru Ioan Paul al IIlea, unde sunt foarte multe calendare, magneti si tot felul de chestii mici sau mai mare cu chipul fostului papa. Dupa ce am vazut muzeul Vatican  si capela Sistina (unde din pacate n’am avut voie sa fac poze), am vrut sa intram in biserca. Slabe sanse, pentru ca era o coada de aproape 1 km si nu exagerez. Asa ca marea si faimoasa biserica… altadata! Din pacate nu i’am vazut pe baietii aia imbracati pompos cu sulita in mana. Ne’am indreptat de’aici spre Piazza Navona, unde se afla unul dintre cele mai importante obeliscuri aduse din Egipt (mai e unul in Vatican si Piazza Popolo). Aici am avut ocazia sa ascult un baiat care canta la chitara diverse coveruri, ca in Paris.. Seamana cu cartierul Montmartre din Paris, unde pictorii se aduna si picteaza diverse, cativa mimi si iata si un baiat care canta la chitara. Frumos. De’acolo ne’am indreptat spre Panteon. Panteonul a fost facut biserica, intr’un exces de zel a unui papa care a tinut mortis sa faca din aceasta cladire dedicate eroilor si a zeitatilor antice, dar si locul de odihna a unor mari oameni, un loc crestin. Asa ca atunci cand am ajuns acolo am era o slujba si a trebuit sa asteptam pentru a putea intra si vizita. M’a lasat rece, eu imaginandu’mi ceva ca in Paris. Ei bine, tzeapa! Dupa ce’am plecat de’aici a inceput calvarul. Vroiam sa ma intorc mai repede la hotel, dar nu stiam cum. Cu harta in fata si nu’mi dadeam seama pe unde s’o iau! Strazile mici si inghesuite, lipsa indicatoarelor si lipsa unor puncte inalte in orasul asta care e facut pe numai pe dealuri, m’a dezorientat groaznic. Intr’un oras turistic trebuie sa existe indicatoare! Bucurestiul nu e oras turistic, si cu toate astea ai indicatoare, ai dupa ce sa te orientezi, e mult mai curat, are strazi late si trotuare accesibile. Asa ca intr’un final am luat autobusul care ne’a dus pana la statia Termini. O idee misto cu adevarat misto care ar trebui implementata si la noi, si pe care am vazut’o si in alte orase europene, autobusele au tonomate de bilet in interior. Ne’am oprit sa mancam o pizza si sa bem un pahar de vin langa hotel. V’am spus ca e un oras murdar? Nesimtirea e atat de mare aici, incat am ramas mut la urmatoarea faza: un servetel de pe o masa care apartinea terasei unde eram a zburat din cauza vantului. Nici un chelner nu l’a ridicat. Calcau pe el, sau il mutau cu piciorul mai incolo, doar doar n’o deranja pe nimeni. Si era mare si albastru! N’aveai cum sa nu’l vezi.

Concluze generala? Roma e un oras de vizitat doar si doar pentru obiectivele turistice, facand abstractie de haosul si mizeria din el. Ah da.. Au haine ceva mai misto decat la noi. Totodata, nu trebuie ratata mancarea cre este foarte buna dar si bunatatea aia de inghetata, care nu e chiar inghetata ci mai degraba un soi de crema de inghetata. Demential! Dar atat. Nu m’am putut bucura de oras, chiar daca vremea a fost superba. Mizeria de pe jos facea ca seninul de sus sa paleasca. Italienii sunt frumosi, bine imbracati, italiencele sunt urate! Si sunt multi negri care sunt foarte enervanti si agasanti cu toate porcariile lor de vanzare. Noroc ca au chestii de vizitat, ca altfel nu cred ca s’ar duce lumea in Roma. 

Pace Lumina si Iubire! Si fiti civilizati! If you know what i mean.

P.S.: pentru poze din orasul etern puteti sa intrati aici si aici, iar pentru o varianta a acestei excursii ceva mai roz, luati blogul cu sarea din oana.

luni, 15 noiembrie 2010

Weekend Romalez

Noi i'am invatat pe etrusci latina (cine stie, pricepe ce zic) si ei cred ca ne'au invatat pe noi mizeria.

Si Leul s’a dus frumos pan’ la Roma. Plecarea a fost foarte amuzanta: mers o statie cu autobusul de la “Perla” pana la “Caragiale” apoi mers pe jos de la “Caragiale” pana la Herastrau pentru ca era o coada imensa pe Dorobanti, apoi iar cu autobusul pana la aeroport. A.. mentionez ca e prima data si din pacate pentru mine nu si ultima data cand plec din Baneasa. Este cel mai groaznic si prost si tampit si cretin aeroport. Defapt, este o aerogara. Mica, inghesuita, nearisita, prost iluminata si fara puncte de informare. Avionul a plecat cu o intarziere de aproape 20-30 min, dar inainte de a ne urca un busul care ne duce la avion, am ramas uimit de oamenii care stateau la coada. De ce sa stai la coada la aeroport? Ai bilet si loc asigurat, de ce trebuie sa stai la o coada absolute inutila, inaintea deschiderii checkingului?!? Doar un roman stie sa raspunda la asta. Un aeroport si avion plin de romani, in mare parte tzarani, in sensul prost al cuvantului, in special moldoveni. Unii ar trebui sa faca un IQ test, fiindca ar trebui interzisi sa urce intr’un avion, sa paraseasca tara. Si ajungem, dupa un zbor de aproape 2h, in Fiumicino. Aeroportul din acest orasel este cam ca Otopeniul nostru, numai ca mult mai mare si mult mai bine organizat. Aici se aduna toate lowcosturile din lume care aduc oameni pentru Roma (si nu numai), deci este imens, si este bine organizat. Ai un tren (pe care’l recomand) care te duce in orasul etern in 30 de min pentru 12E. Si ajungi in Termini, gara lor imensa, un fel de Gara de Nord inmultita de 3 sau 4 ori. Si iesi din gara si te loveste asa un sentiment “bah, noi am iesit din Bucuresti?” de iti vine sa’ti dai palme.. Va jur, daca nu ai vedea oameni ceva mai bine imbracati, multi oameni asiatici (indieni sau chinezi) sau africani, n’ai zice ca esti in Roma. Un oras mai imputit si mai scarbos ca asta nu mi’a fost dat sa vad in nici un oras european. Stiam ca sunt nespalati, stiam ca orasul este mizer, dar ma gandeam ca si’au revenit asa cat de cat. Se pare ca mi’am luat o teapa imensa. Si imi cer scuze fata de orasul in care locuiesc, Bucuresti, cand zic ca e jegos. NU! Bucurestiul este un oras curat! Cu oameni civilizati! Daca vrei sa vezi ce e mizeria du'te in Roma, plimba'te o zi si apoi multumeste chilotului care chiloteaza avionul ca te'a adus acasa. Mormane de pungi de plastic care zac pe trotuar lipite de zidurile hotelurilor sau a bisericilor. Nu’mi place Roma. Nu sunt WCuri pe strada, si asta e suparator pentru ca e un oras turistic. Aceeasi problema o ai si in Paris/Londra/Berlin/Viena/etc. Nu sunt cosuri de gunoi, iar ca sa arunci gunoiul trebuie sa mergi frate.., adica sa te plimbi la modul serios. Si e scump! Pe cat e de mizer, pe’atat de scump! Ma gandeam ca italienii si mai ales romanii atunci cand invata sa conduca o masina, au ore speciale de plecare din rampa. Cred asta pentru ca tot orasul este un sus-jos continuu. Am vazut in prima zi Colosseumul, chestia aia care arata pe jumate neterminata, si pe care 20000 de jidani au reusit sa o ridice in 8 ani. Si dainuie pana azi. Deci iata ce si pe cine si cat timp trebuie sa angajam pentru a ne face si noua o autostrada de la nordvest la sudest care sa tina macar 50 de ani. Apoi am vazut ruinele cetatii eterne, cu forumul si columna lui Traian. De asemenea Palatul Culturii, Fontana din Trevi, unul dintre cele 4 obeliscuri mari si egiptene din Roma, cateva biserici de pe drum si ma rog.. diverse chestii. Romanii pare’se sunt niste grandomani, au numai cladiri mare, imense, impunatoare. Pana si palatul care nu mai exista azi, avea 5 etaje, fiecare etaj avand 20 de metri inaltime si multi altii latime. 

Concluzia primei zi? Roma suck’s! Si daca e unu care zice ca nu, sa’mi dea si mie de veste cu argumente zdravene. Au strazi inghesuite, trotuare pentru o persoana, nu sunt copaci pe bulevard (iar asta s’a simtit teribil in gatul si nasul meu mare), absolut jegos pe jos (sunt ad literam mormane de gunoi la colt de strada). Daca stai la o terasa, si trebuie neaparat sa stai, e imposibil sa nu fi asaltat de cativa omuleti negri sau mai tuciurii care vor sa'ti vanda tot felul de porcarii pt nu stiu cati euro. 1, 2, 3 negri mititei merg.., dar cand stai la o masa sa bei un vin si'ti vin cam 10-15 deja te intrebi daca sa te lasi de fumat si sa mergi in interiorul restaurantului.

Pace Lumina Iubire va doresc!

                   - va urma - 

duminică, 7 noiembrie 2010

Cum iti poate distruge cineva o zi frumoasa

Cand lucrurile iti par frumoase si crezi nimic nu poate sa'ti strice o zi frumoasa, ei bine atunci fereste'te, si atunci analizeaza'ti miscarile pentru ca nu stii niciodata de unde vine prostu'.

Se facea ca ieri, leul asta, cu toata coama lui s'a dus sa se plimbe cu bicicleta prin oras, pentru a se bucura de ultimele zile de toamna asa cum ar fii trebuit sa faceti si voi. Si plimbadu'se el asa tzantzos prin oras, aterizeaza intr'o pivnita din centrul istoric al orasului unde s'a intalnit cu 4 fete frumoase si destepte, una mai faina si mai isteata decat cealalta. Si stam si vorbim si ne simtim bine si mai dansam mai respiram, mai o bere, muzica cretina la inceput, dar s'au dat pe brazda la miezul noptii. Si decid sa plec. Totusi, de la ora 6:15 eram treaz.. Imi desfac lantul antifurt la bicicleta si vreau sa plec. Dar ce sa vezi? Niste doi baieti cu insemnele Jandarmeriei ma opresc si ma intreaba daca e bicileta mea. Dar normal ca e, nu vezi cat e de muncita? Ei ma intrebau pentru ca un nene care nu avea ce face si care nu are ce face altceva mai bun a facut o sesizare la Politie cum ca i s'a furat bicicleta pe 31 august si ca acum a recunoscut bicicleta, bicicleta mea. N'am nimic impotriva, singurul lucru care ma deranjeaza si imi pune serioase intrebari legate de teoria universului paralel, pentru ca eu mi'am luat bicicleta la finele lui mai. Si pentru ca prostul nu e prost destul, omul pagubit caruia i s'a furat bicicleta, a tinut mortis sa ma faca pe mine sa'i dau bicla pentru ca "bah baiatule, e bicicleta mea!". No shit Sherlock! Inteligentu' lu peste prajit, acest abject al societatii nostre, nu vroia sa creada cu documentele de achizitie a bicicletei cum ca aceasta bicicleta nu'i apartine. Asa ca ne'am plimbat pe la sectia de politie, declaratii, chestii de'astea.. M'a uimit omuletul. Lui ii dispare bicla din scara blocului, si deschide dosar pentru lucrul asta :)). Hai nene! Cum sa faci asa ceva, mai ales pentru o bicicleta care costa 200E. Revenind, probabil ca nenea vrea sa fie ca mine, cinstit si onest, si face orice demers dupa cum spune legea. Dar nici chiar atat de mult exces de zel. Inteleg ca vrei sa fii corect, ca esti fair-play, dar nici sa mergi pana acolo incat sa vrei sa faci ditamai dosarul pentru ca tu esti prost. Dar oare cine'i prostul in povestea asta? El sau eu, ca urmez prostul la Politie si'mi distrug o noapte incercand sa'i dovedesc inteligentului ca nu e bicicleta lui, ca nu are cum sa fie bicicleta lui bla bla bla. Partea amuzanta e ca lucrurile nu se vor termina aici, ci sper eu ca maine! Multi prosti pe'aici, multi prosti care nu au ce face, multi prosti care sunt plecati cu pluta cautand cai verzi pe floricele pe campii.

Pace Lumina Iubire va doresc, si paziti'va de astfel de personaje!

vineri, 5 noiembrie 2010

Hermannstadt

Mult prea bizi domn'e! MULT PREA! M'am apucat de o groaza de chestii care'mi seaca orele si care ma fac sa ma intreb daca nu cumva e o conspiratie a timpului in ultimii ani. Mda, ieri a fost ziua in care am considerat ca traiesc intr'o conspiratie. Pana mai ieri tineam afacerea in frau, azi constat ca lucrurile nu sunt chiara precum par :)). Si ca sa inchei acest inceput de post, vreau sa va readuc la cunostinta doua versuri de la Isolier, si spunand doar "unde dracu' sunt anii in care nu aveam atata treaba? 

"Timpule esti nebun, nu stiu ce sa mai spun despre tine / Da'mi inapoi noptile senine"

Ma tin sa scriu chestia asta de luni! De LUNI va dati seama?? Azi e VINERI! Bine, as fi un ipocrit sa ma plang de faptul ca muncesc, ca multzam fain lu' Barbosu' ca ma mai lasa sa'mi termin menirea pe'aici, iar noi toti trebuie sa'i multumim lui Traianel (pe care l'ati votat) ca ne face viata aspra rau de tot.

Zilele trecute mi'am reamintit Sibiu si sa mor dak'i mai zic Sibiu. Nu nene, oraselul asta se cheama Hermannstadt pentru ca nu poti spune ca e un oras romanesc. Sunt ardelean si ma mandresc cu asta, as fi ceva prusac la origine si ma mandresc si cu asta, dar iata ca am ajuns la concluzia ca Ardealul nu e al nostru, nici al vostru si culmea, nici a urmasilor urmasilor nostri! Acolo e altceva. Adica o data ce ai trecut nesimtitul ala de defileul de pe Olt la care se lucreaza de cand ma stiu eu si e intr'o continua reparatie si e mizer si neingrijit, intri intr'o alta zona. Copaci cu frunze colorate, trotuare curate, oameni zabareti care se uita la tine blajin si te saluta dintr'o usoara miscare de cap.. Domn'e, respect! Am avut senzatia ca sunt in Salszburg, ca sunt prin Austria iar daca stiu bine sa ma gandesc, Kaprunul seamana cu Sighisoara. Un fel de best of din Sibiu gasiti aici. Cerul curat si un albastru de'ala senin, strazi curate, parcari pentru biciclete prin tot orasul foarte frumoase si foarte practice (nu gratare de'astea ca'n Imputiciune) la care am stat si m'am uitat un pic sa'mi dau seama cum se prinde bicla acolo, copacii ingrijiti si curatati de paraziti, pereti pe care nu scrie Ion + Maria = LOVE, cosuri de gunui frumoase si bine asezate... si mai presus de toate, mancarea! Fac astia din Hermannstadt o mancare de te lingi pe degete, asta daca reusesti sa termini ce'ti pun aia in farfurie. Am apreciat dintotdeauna la orasul asta curatenia si simplitatea oamenilor de'acolo si in special faptul ca este unul dintre putinele orase turistice din Romania. Nu e ca pe valea Prahovei unde mergi ca sa te imbeti si sa fumezi (comercial sau nu) si sa te uiti la munte cat de frumos e, neavand tupeu' sa'l urci ca'ti rupi tocu' de pitzipoanca sau pitziponc (urmareste blogul lui shalimar), neinteresandu'te cultura arhaica de pe acele meleaguri. Ei bine, in oraselul asta de care va povestesc nu poti sa faci asta.. Pana si puburile sunt mai selecte, mult mai selecte decat ce'i in orasul asta in care locuiesc, plin de gogomani. Cat despre curatenie, jos palaria. Pai daca oamenii au pus cos de gunoi si in varful cetatii Cisnadioara?!?! Cu alte cuvinte te forteaza sa fii mai educat, iar daca tot arunci chistocul de tigara pe jos, inseamna ca esti bou tampit maltratat de soarta si de ce nu, cu riscul de'ati supara parintii, cretin! Vizitati orasul Hermannstadt, de fapt, descoperiti'l la pas. Si daca tot sunteti acolo, aruncati un ochi in parcul Astra, sau muzeul satului. Este demential! Este mare, cred ca cel mai mare si mai frumos parc din Romania. Aerisit, casute pline de istorie, simplitate, curat (bah! o frunza sa vad si io pe trotuar! UNA!), cu locuri speciale de fumat unde ai nisip ca sa stingi tutunul, nu sa'l arunci prin iarba, cosuri de gunoi din 50 in 50 de metri, lucruri de genul asta! Vizitati acest tinut fabulos, si vizitati Ardealul! Promit ca la anu' sa fac o excursie prin Ardeal in care sa vad majoritatea bisericilor fortificate si cetatile de'acolo. Plimbati'va si bucurati'va de ce avem pe la noi, ca nicaieri in Europa (si m'am plimbat destul zic eu..) nu gasesti peisaje si simplitate mai frumoasa ca la noi!

Pace Lumina Iubire!

vineri, 15 octombrie 2010

Particularitati de club III

Mii de scuze ca n'am scris si ieri, dar am fost stresat cu altele, spre fericirea mea. Ultima data spuneam despre petrecaretii din cluburi, despre aia cu par pe fatza. Ei bine, astazi vorbim despre ele.. Si ele au par pe fata, in special sub nas, dar stiu sa ascunda asta foarte bine, iar pe intuneric nu prea mai conteaza. De aceea sunt de parere ca ce agati in club sau in vama, tre sa ramana acolo. A doua zi se produce "Schimbarea la Fata" si cine stie pe ce hapciucalit ai pus mana sau pe ce muma padurii ai reusit sa agati.

Dupa cum se vede treaba, fetele sunt mult mai stilate. Nu conteaza in club am mers, in ce oras am mers, ele intotdeauna stiu sa se imbrace frumos si mai ales stiu sa se parfumeze. Dar in orice oras am mers am observat un tipar: sunt reticente la discutii. In special in Romania, ele se poarta foarte aiurea cu un tip care pune ochii. Careva sa zica, voi fetelor iesiti la agatat, dar va lasati tare greu, si daca dati peste unul ca mine care nu sta sa fie tratat cu flit o sa va alegeti cu ironii de tot felul si'o sa va simtiti tare prost. Dar meritati! :D

In cluburile din afara, tipele sunt foarte ok. Cele de underground sunt tatuate interesant, au tot felul de cercei pe te miri unde (am vazut cazuri in care aveau fie tatuaj fie cercei sau amandoua in locuri pe unde Soarele patrunde mai greu), sunt de gasca si foarte prietenoase, deschise la minte si stiu sa te bage sub masa sau in locul cel mai intunecat al clubului. Cei care au colindat Olanda/Blgia/Germania ar trebui sa stie mai bine. Ei bine, fetele din cluburile selecte sunt la fel de deschise. Nu se uita cine esti si cum arati, iti vor sari in brate imediat, pentru ca ele te vor mangaia pentru portofel iar tu ca barbat nu o vei tine in poala pentru inteligenta. Fair enough, atata timp cat ele nu stiu de portofelul tau. Sunt foarte prietenoase, stiu sa rada la glumele proaste pe care masculii alpha sau beta le spun, stiu sa fie provocatoare si senzuale, facandu'te sa te relaxezi putin in MEN'S ROOM.
Cluburile din Romanica sunt un pic diferite de cele din afara, iar tipele din el sunt total diferite. Fetele de la noi sunt cam de la tzara, nu au notiunea frumosului ca estetic prea dezvoltat (foarte putine fete pe care le cunosc stiu sa se asorteze si stiu sa se imbrace), si ceea ce este cel mai ingrijorator, foarte putine fete stiu sa se comporte in societate pe ideea ca ce faci acasa nu trebuie sa faci in societate. Voi fetelor trebuie sa stiti ce sa beti si cum sa beti, ce sa cereti si cand sa cereti (la o masa unde exista si masculi, il lasi intotdeauna pe el sa comande pentru tine!). Si asa cum exista baietasu' asa exista si fata de... Ei bine, in viziuna mea exista fata de Bamboo (aka pitzi), fata pokemon, fata cool, bisericuta.
Pitzipoanca sau fata de Bamboo/GaGa/Bellagio/etc este prostia intruchipata. Nicaieri in lume, pe oriunde te'ai plimba n'o sa intalnesti personaje mai proaste care au IQul subunitar si care trebuie bagat in modul pentru a fi pozitiv. Sunt inculte, au botul mare si lucios, de zici ca sunt batute cu facaletzu peste dinti si apoi date cu vaselina (scriu bine?) pentru a luci. Au aceasta "intorsura de buzau" care este foarte des folosita in special pe media. Atentie marita sa nu le oferiti scobitori sau alte lucruri ascutite de introdus bucal pentru ca s'ar putea sa se elibereze presiune si'am auzit ca celulele moarte care nu sunt eliminate si stau mult pe'acolo... PUT! Si dupa ce se inteapa si'o sa urle de durere o sa puta, si'o sa aveti impresia ca le pute gura si'o sa ajungeti la parerea mea: astea nu scot niciodata nimic bun pe gura! Sunt fete care au stat in genunchi pe la unu sau pe la alta si'au ajuns sa mearga prin cluburi atarnache fiind de catre unul cu ceafa lata, prezentat in postul anterior.
Fata pokemon o intalnesti peste tot. Prin puburi, prin cluburi underground sau selecte, la terasele de pe Dorobanti sau Beller. Are ceva habar despre viata, se mai atinge cu ea din cand in cand, fiind tangetiala cu ea cam de 2-3 ori. Scoate pe gura numai perle si are intotdeauna o prietena. Dar numai una. A facut sex de nenumarate ori cu diversi tipi in diverse ipostaze si in special neprotejat, fiind un adevarat atlas zoologic. Cel mai bine este ca dupa o intalnire cu astfel de personaje sa mergi sa'ti faci un control. Penduleaza din club in club si se lasa purtata in brate de oricine le ofera o banala bere. N'au prea multe idealuri si nu stiu ce sa faca cu mintea lor putina, constiente fiind de faptul ca sunt niste looseri de viata. Se inteleg de minune cu baietii care vorbesc folosind in loc de virgula sau punct sau semnul exclamarii/intrebarii organe genitale. Le puteti identifica foarte usor, ele fiind cele care asculta manele si rock deopotriva, pentru ca amandou transmit ceva, au mesaje. :)) Sunt cele care cap au, minte ce le mai trebuie? Paziti'va de ele pentru ca ele sunt cele care va pot trage in jos far nici un fel de jena, in scopuri proprii si personale.
Fata cool este cea mai misto din punctul meu de vedere. O vei gasi intotdeauna in cluburi de underground si prin puburi. Slabe sau grase, ele vor fi intotdeauna cu zambetul pe buze. Ele ies la agatat atunci cand ies, asta este scopul lor, zbenguiala fiind un mijloc bun de a atrage privirile. Nu prea stiu ele sa danseze, dar stiu sa se imbrace/parfumeze si sa discute cu tine (nu puteam sa scriu vorbeasca_cu tine:D) si mai ales stiu sa flirteze. Asta le este atuul si se folosesc din plin de el pentru ca este cel mai usor. Cu el invart baietii pe degete si reusesc sa'i faca sa fie pedofili (prietenii stiu de ce) sau geriatrici (si aici prietenii stiu de ce). Cu aceste fete te poti mandri oriunde. Sunt inteligente si destepte (pt cei ce nu stiu, este o diferenta intre cele doua cuvinte), poti oricand sa iesi in club cu ele dar poti foarte bine sa iesi si la un bal sau dineu, pentru ca au un vocabular bine structurat si aranjat, stiu sa zambeasca si stiu sa te faca sa te simti bine. Ele, dintre toate categoriile de fete, stiu sa te faca sa te simti cu adevarat barbat si stiu sa iti fie cel mai bun prieten sau nevasta. Au un simt al proprietatii bine dezvoltat si cunosc tot felul de siretlicuri care sa te faca sa te simti in al 9lea cer alaturi de ele. Dintre toate, pe ele trebuie sa le tineti cel mai aproape, pentru ca ele fac sarea si piperul oriunde. Sunt fericit sa va spun faptul ca in proportie de 95% din fetele din jurul meu sunt din aceasta categorie. Iar cele mai apropiate fete sunt 100% fete cool!
Bisericuta este tarancuta care a aterizat din provincie intr'un oras mare, nu neaparat Bucurestiul, ci orice oras mare (Timisoara, Cluj, Brasov, Sibiu, Craiova, Iasi, Constanta, Bucuresti). Cand ies in club ies in grupuri grupulete, cand merg la baie merg toate.. nu prea stiu ele ce inseamna un club. Adica ele vin de la tzara, unde manelele si muzica etno de proasta calitate este in floare si ruleaza fin pe orice membrana de boxa disponibila. Nu stiu ele prea multe despre viata sociala, munca patriotica in folosul comunitatii fiind specialitatea lor, iar faptul ca au ajuns la facultate intr'un oras mare este ca s'au saturat de satul lor dar mai ales din cauza unui sistem de invatamant care e jenibil. Stau de regula retrase intr'un colt al clubului si nu stiu ce sa faca si cum sa reactioneze. Prada usoara pentru orice mascul de'acolo, ele sunt speriate de cele ce vad si de cele ce aud, fiind mai mereu cu paiul in gura (cola sau gin tonic) si cu ochii cat cepele in toate directile pentru ca n'au habar de cele ce urmeaza in urmatorii 3-5 ani de oras.

Si cu asta se incheie aceasta trilogie savuroasa pare'se de foarta multa lume! Impresii si pareri astept fie pe FB fie pe'aici. 

Pace Lumina Iubire!

miercuri, 13 octombrie 2010

Particularitati de club II

Ei bine, daca ieri vorbeam despre club/discoteca/rockoteca.. in speta ceva cu sufix de teca,  acum vreau sa spun despre oamenii de'acolo, iar astazi ne vom axa strict asupra celor care au par pe fatza.

Barman/Bartender este baiatul care sta in spatele unei bucati mari de lemn, in spatele barului. Are la dispozitie o sumedenie de sticle de alcool si o groaza de bani. Este un om priviligiat din punct de vedere al spatiului, el nefiind calcat in picioare, si este de'asemenea privilegiat din punct de vedere al aerului pentru ca intotdeauna el are un aparat de aer conditionat proiectat spre el. In strainatate, el este imbracat frumos, un soi de costum.., in camasa si pantaloni de stofa (nu stiu ce are in picioare ca pana acolo n'am vazut). Intodeauna zambitor si intotdeauna ascultator. Nu conteaza stilul clubului, dak e select sau underground, el mereu te asculta. Iar bartenderul nu te fura niciodata la rest sau nu'ti va cere niciodata marunt ca n'are sa dea inapoi. 
La noi il avem pe el.., un tip destul de obosit si de sictirit. Daca are ceva timp sta si joaca o tabla mica. Imbracat cu hainele alea ale lui de lucru, tricoul ala vesnic care daca se murdareste nu'i problema mai are niste pete, dar pe lumina difuza nu se vede. Te intreaba scurt ce vrei, te serveste foarte sictirit cu berea sau cockteilul cerut, iti arunca bancnotele intr'o rapiditate fulminanta pentru ca trebuie sa se intoarca la dat cu zaru'. Degeaba il intrebi ceva si vrei sa vb cu el pentru ca el n'o sa stea niciodata la palavre decat daca esti o tipa blonda, cu sanii mari si decolteu bine gandit. Atunci doar o sa'ti raspunda politicos la ceva. Daca esti din acelasi gen de om cu el, se va uita la tine si te va trimite in alta parte fara nici un pic de jena. In cluburile selecte din Romania bartenderii sunt imbracati intr'un soi de costum, adica ii poti identifica de orice alta persoana de'acolo. Dar la capitolul "hai sa stam de vorba" sunt la fel ca cei din underground.

Baiatu care se duce in club intr'o tara civilizata are bunul simt sa se imbrace frumos, adecvat de club, sa aiba un parfum misto pentru ca va intalni fete pe'acolo si poate s'or pupa si ei si pe langa schimbul de saliva iminent trebuie facut si un schimb de parfum, ca o semnatura sau marcaj de teritoriu. Intelegeti voi.... 
La noi baiatul este prost. E prost prin definitie! Nu stie sa se imbrace, nu stie sa asorteze hainele, nu stie sa'si aleaga un parfum care in contact cu mirosul lui natural (mirosul ala de piele) sa dea un rezultat mortal, nu stie sa se poarte..., nu stie multe! Spre exemplu, am vazut de'atatea ori cum ele sunt bagate la inaintare cand vine vorba de a intra in club. INTELIGENTILOR! Cand tu intri cu aia undeva, tu intri si iesi primul, ca un scut pentru ea! Precum un bodyguard! Sa nu o lasi tinta privirilor tuturor libidinosilor si tristilor care ies in club iar apoi noaptea in baie isi fac o treaba gandindu'se la una sau alta tipa vazuta. La noi din cate am observat, sunt 4 tipuri de baieti: baietasu' de Bamboo/GaGa/etc, baietasu smecher cu gasca/baietasu' rebel/ baietasu' prost.
Ala de Bamboo o sa'l vezi mereu coborand dintr'o masina ceva mai interesanta, iar daca nu are isi ia un taxi, dar neaparat unul scump. Coboara din masina mestecand ciunga cu dintii din fatza si scotandu'si o tigara sau de ce nu, un trabuc. Se comporta cu parashuta de langa el exact cum ii cere conditia lui si'a ei: ca prostu'! Este constient ca ea e cu el pentru bani iar el cu ea pentru sex. De obicei baiatul de bamboo este unul de'ala de bani gata, care habar n'are sa'si faca o omleta si care nu stie ca exista si metroul prin oras.
Baietasu smecher cu gasca penduleaza dintr'un club select in club underground in cautare de tipe. Nu are niciodata curaj sa iasa singur, asa ca isi ia animalel dupa el. Il vezi din prima, are fatza aia tamba de om prost si maltratat de viata, cu parul scurt si gelat, o camasa alba cu un nasture desfacut, si nu stie sa scoata pe gura decat "d-oh!". Te face sa razi de el, dintr'o oarecare mila. E un pic mai istet decat predecesorul sau. Dar doar un pic.
Baietasu' rebel e ala cu parul in ochi, care merge cocosat, are bluejensii cu curu pe la genunchi, isi arata boxerii (si asta este foarte sexi..., dunno why :-??), poarta un pierce in limba/buza/lg ochi, si cand vorbeste cu tine gesticuleaza in ritm de rap/hip-hop si are scris pe limba mereu cuvantul cooaaiiieeeeeee, de parca face parte din molarii lui. Are potential baiatul, dar anturajul de cacao in care se invarte il limiteaza, ii limiteaza viata. Nu stie sa se poarte in societate, nu reusesti sa porti o discutie inteligenta/filosofica cu el pentru ca nu are cu ce sa faca atat de multe sinapse, mereu poarta cam aceleasi haine, fie vara fie iarna. E un fel de preemo.
Baietasul prost este tocilarul. Nu are bani, nu are haine, nu a prea pus el mana pe o tipa. Sta tot timpu in umbra altora si este mult prea timid ca sa faca ceva. De obicei sta retras, pe banca/scaun si fumeaza tigara si/sau bea bere. Dar numai bere. Este cel mai inteligent om, poti sa stai de vorba cu el despre mai multe domenii, exceland in mate/fizica/games.
Bineinteles, exista si subcategoriile prezentate mai sus, dar alea sunt prea multe. Se regaseste cineva in ce am scris? Asta e frate!

- va urma - 

Pace Lumina Iubire!

marți, 12 octombrie 2010

Particularitati de club

Dupa cele intamplate, vazute si auzite mai acum cateva zile, m'am decis sa scriu si despre chestia asta. Nu stiu cati dintre voi, putini probabil, ati intrat in cluburi de toate genurile si din tari diferite. Daca ati fost ati fi vazut o diferenta de ce se poarta pe la noi prin oras. In primul rand la ei nu stai in club sa te calci in picioare sau daca vrei sa treci dintr'o parte in alta nu trebuie sa te freci de toate corpurile transpirate. Iar poate cel mai important, este tinuta, care trebuie sa fie bine structurata si bine aleasa. Partea misto si cu adevarat interesanta e ca la ei, nu conteaza in ce club intri (underground sau select) aia de la intrare, gorilele cu chelie si ceafa in straturi, sunt la costum. Iar ei se uita la tine si dak ai fatza de club, intri, dak nu du'te intr'o carciuma. Si se poarta regula aia de "primu venit primu' servit", un club avand o capacitate de locuri (ca la autobuse), gorilele nelasand mai mult 5 (care sunt prieteni cu gorilele) sa intre in club peste limita. Ati inteles tabloul de club la ei, club select sau underground.

La noi situatie e unnnn piiiiiicccccc de tot diferita. Sambata am fost in A, un club pe care'l recomand datorita muzicii de'acolo si'a preturilor foarte mici. Muzica e mai veche, neadaptata, playlistul fiind acelasi de ani buni, dar macar e o muzica ok. Cand am intrat si'am deschis usa aia mare de lemn, m'a taiat un fum de tigare gros pe la ochi de n'am stiut cum ma cheama. Si multa lume, multa agitatie, mult vacarm. Niciodata nu am vazut clubul ala, nici macar la evenimente, atat de aglomerat. Domn'e era plin plin plin. Cu greu am ajuns la bar, cu greu am ajuns intr'o zona zgubilitica... si am ajuns la concluzia ca a inceput anul universitar si ca toti, dar absolut TOTI erau in A! Bah, da' TOTI! Era atat de plin, incat daca unul sau una vroia sa se miste in stanga, trebuia sa mute vreo 5-6 de langa. Groaznic. Treaba a fost cu'atat mai nasoala cu cat pe'acolo veneau si cate 2 libidinosi (intotdeauna cel putin 2) care erau mai inalti de cei 179 cm ai mei, si stateau. Pur si simplu stateau si se holbau. Ce naiba vedeau prin fumul ala si in intunericul ala, nu pot sa'mi dau seama. Dupa doua ore de calcat in picioare adliteram, ne'am luat talpa si'am plecat spre Expirat. Pe drum ma gandeam ca in A a fost seara extremelor: cel mai aglomerat, cele mai multe persoane sub 160 cm (in jur de 150), cele mai multe persoane la 190 cm, cele mai putine persone de inaltmie medie.. dar cred ca au fost si o sumedenie de prosti pe metru patrat, metru in care ma aflam si eu. Asa ca eu am fost un prost mai destept si'am cedat plecand spre o alta pivnita de casa. In Expirat cu vreo 10% mai gol decat in A. Aici preturile sunt mari pentru un club de studenti iar muzica este mai mult zgomotoasa. Iar daca aia este muzica..., moderna cica..., mai bine ne lasam de meserie. Ma uitam la cei de'acolo, care dupa o piesa dantuibila stateau pur si simplu si isi pendulau corpul mutandu'si centrul de gravitate cand in stanga cand in dreapta in ritmul piesei. Si faci asta doar atunci cand esti plictisit si nu'ti place. Oare DJul nu vede ce se intampla? Aici libidinosii sunt cei mai misto, cei mai smecheri si cei mai prosti, dintre toate cluburile underground. Personal nu agreez clubul asta, in care betia e la mama ei. Spre exemplu, sambata o gagica de'acolo, beata crita pe la 3 jumate dimineata, a tinut mortis sa'mi arate chilotii ei cu buline rosii. Da' poate nu vroiam!?! Nu conta ce vreau eu, ea isi pendula chilotii in fata mea, urcata pe masa si sprijinandu'se in 4 puncte (2 maini si 2 picioare). Alta langa ea era ceva mai treaza, ea n'avea nevoie decat de 3 puncte de sprijin. 

- va urma - 

Pace Lumina Iubire!

duminică, 3 octombrie 2010

Weekend tomnatic

Friguros de iernatic ar trebui sa scriu la titlu. E un frig in orasul asta imputit de'ti scoti plamanii afara. Enervant de frig as putea spune. Ziua cand e Soarele sus pe cer sunt 15 grade iar noaptea cred ca ajung undeva pe la 3-4 grade. E foarte frig. Asa ca vineri seara m'am hotarat sa ma duc in Ardeal, in Perla Transilvaniei, acel mirific si impadurit loc. Plecat la 2230 ajuns pe la 2 fara un pic, un drum plin de TIRururi dar macar s'a circulat zdravan si bine. Nevoie urgenta de autostrada! Ajung intr'un final acasa, dupa ce'am ascultat toate piesele de la Phoenix, scoase pe un cd sau nu (inca). Cam scurta discografie as zice eu, dar Cantafabule merita. Si cand deschid usa de la masina sa deschid poarta, shock! Afara e mai cald ca'n Bucuresti. Intr'un casa si shock! In casa e mai cald decat in masina! O caldura de'aia faina si placuta, de casa bine incalzita iar patul cu asternutul curat ma astepta si el incalzit pe jumate de maica'mea. Dimineata, pe la 11 (fiecare are "buna dimineata" atunci cand se trezeste) ma ridic din pat si din reflex ma uit la telu mobil, sa vad ce smsuri am mai primit, ce telefoane am mai ratat, chestii de'astea. Si surprizaaaa, telefonul este inchis! A murit bateria iar incarcatorul este bagat in priza de'acasa de langa birou. Si ma gandeam asa ca poate ratez niste teluri importante si vesti interesante.. dar apoi gandindu'ma mai bine.., mi'am bagat picioarele! Si vreau sa va spun ca m'am bucurat de cele cateva ore la mine acasa, acasa cu adevarat, fara laptop, fara net, fara telefon. Doar o carte. Si m'am bucurat tare cand am vazut ca pisica mea cea neagra, Coco a facut la randu'i o pisicuta la fel de neagra si foarte simpatica si jucausa pe care am botezat'o Lola. Si citeam din carte si mangaiam pisica si ma simteam exact ca in curtea unei ceainarii de la mine din zona, unde's muuuulte pisici. Iar merii din gradinita sunt incarcati cu mere de'alea mari galbene si roshii, foarte frumoase si gustoase. Strugurii s'au cules si ei si'acum s'au stors si zac in butoaie mari de vin. Si cu toate astea, frunzele copacilor sunt verzi. Foarte putini copaci au frunze aramii, nu se simte toamna atat de bine pe'acolo. Nici bruma n'a cazut inca, si'mi aduc aminte ca atunci cand eram copil si mergeam la gradinita pe poteca, prin iarba, in septembrie era destul de ud pe jos. Si ziua e cald acolo domn'e, cald, o caldura de'aia placuta cand stai la soare, cer senin si albastru. Ah ce bine si placut! Si toate astea pentru ca mi'a murit bateria la telefon! Superb! Ceea ce va doresc si voua!

Pace Lumina Iubire!

luni, 20 septembrie 2010

Iti da aripi!




Am fost ieri pe malul stang al Dambovitei si m'am gandit eu asa ca niciodata n'am vazut raul asta mai curat si mai albastru ca acum. Si ma gandeam ca tre sa fie nu-stiu-ce eveniment pe apa ca sa fie si raul asta curat asa cum s'ar cuveni sa fie. Ei bine, evenimentul se cheama Red Bull Flugtag, si daca acum cativa ani am vazut acelasi eveniment si nu mi s'a parut cine stie ce, ei bine, nici anul acesta nu mi s'a parut cine stie ce. Adica un pic cam dezastroasa organizarea, dar in rest ok. Am apreciat, dupa cum spuneam ca au curatat raul fie si pentru o zi. Aceasta zi o sa ramana in mintea mea ca fiind ziua in care Dambovita a fost albastra. Cald si placut afara. M'a uimit puhoiul de lume venit sa vada nebunii care se arunca in apa, adica foarte multi oameni de la Biblioteca Nationala si pana pe podul Unirii. Se vede treaba ca evenimentul place romanului. Au lipsit micii, traditionalii mici, dar nu disperati ca sunt convins ca'n anii urmatori o sa apara si astia. Ziceam despre organizare ca a fost un pic cam proasta pentru ca la un moment dat au venit baietii imbracati in galben de la paza si protectie, sa'i scoata pe cei care stateau bordura apei, adica intre gard si apa in sine. N'am inteles, nici ei nu intelegeau de ce, constienti fiind de faptul ca nu o sa fie nici un nebun care sa sara in apa de buna voie, apa avand 15 grade doar. Ma rog.., minte de organizare made in Ro. Spectacolul a inceput destul de frumos, cu un nene care s'a aruncat din avion si'a aterizat in Dambovita. Felicitari pentru aterizare, mi'a placut mult. Apoi au inceput baietii sa se arunce. Unii au fost extrem de amuzanti, unii au fost extrem de inutili. Amuzantii au fost cei care intradevar au zburat in/cu/pe langa aparatul de zbor, inutilii fiind cei care doar s'au multumit sa arunce aparatul eventual si ei dupa ce se asigurau ca aparatul a ajuns unde trebuie. Au participat doi amici la acest eveniment si mi'au placut. De castigat au castigat cei de la Tepes Airline(s), care au avut cel mai lung zbor si cele mai mari note din partea jurului. Si intradevar baietii au avut si scenografie dar si un aparat pe masura. Bravo lor. A fost si un nene care s'a dat cu placa pe apa si s'a rostogolit de cateva ori pe'acolo.. mai erau si niste baietii care se dateau cu jeturile pe apa si faceau valuri si tot felul de chestii, prezentatorii au facut oamenii sa rada.. Apropos de oameni. La un moment dat erau atat de plictisiti de treaba incat stateau si priveau oarecum in gol, nu mai erau conectati cu evenimentul. Iar romanul bucurestean taran pana in maduva oaselor tot roman bucurestean taran pana in maduva oaselor o sa ramana. Chistoace aruncate in apa, ba chiar am vauzut pe cineva care a aruncat un pachet gol de tigari, sticla de votka (pe caldura aia frate?!?) si tot felul de mizerii. Concluzia generala este ca evenimentul este unul frumos, amuzant, hazliul, creativ, romanului ii place, organizare ceva mai buna decat cea de la editia anterioara si mai multi participanti si am vazut Dambovita albastra si curata, deci se poate!

Pace Lumina si Iubire

P.S.: la urmatoarea editie particip si eu ;)

duminică, 25 iulie 2010

Leul in scaldare printre ciori albe

[Vineri spre Sambata]

Dupa ceva munca imi pun fundu' in masina, iau trei fete cu mine si zambesc strengareste, mergand intr'un sistem de croaziera, pe ploaie din Bucuresti pana dincolo de Cernavoda. Am venit prin Dobrogea, n'am mers pe Medgidia-Constanta-Eforie, ci pe la Adamclisi-Negru Voda. Foarte misto drumu, peisaje frumoase! O baie scurta ca o salutare in apa sarata, ceva mancare si apoi party! Am dansat pe muzica faina din Stuf, s'au intamplat lucruri stranii si amuzante, s'au intamplat lucruri de care o sa rad ori de cate ori o sa'mi aduc aminte! Si de data asta am fost treaz! Inca o baie de rasarit, si inca o admirare a Soarelui care incepea sa arda. Se anunta o Sambata groaznic de calda!

[Sambata spre Duminica]

Este ora 3 dimineata, iar eu sunt in pat, in Vama Veche. Stupid de'a dreptul! Intrebare logica serioasa este de ce? Ei bine, vineri noaptea in Stuf a fost un playlist. Am dansat, am transpirat, am ras... ne'am simtit bine. Lipsea totusi farmecul fetelor care te vrajeau dintr'o simpla privire sau sau care dansau lasciv pe langa tine. Dupa o zi de prajeala si in care am sarit peste valurile din apa, asteptam cu nerabdare noaptea. Luna plina, ceea ce insemna ca eu voi fi destul de activ. Pai cum poti sa dansezi si sa te misti pe aceleasi piese cantate aproximativ in aceeasi ordine ca si vineri. Nu poti! Oamenii stau, danseaza mai putin inschimb fiecare din cei de pe plaja au ceva in mana care contine alcool iar uneori si ceva din obiectele placerii luate din diverse "farmaci" si atent asezate in foite. In Expirat nimeni nu dansa, Goblinul era mult prea haotic. Asa ca intoarcerea spre Stuf parea sigura. Cu toate astea, la Corsaru se auzea muzica mult mai buna, dar cam chill, de'aia de se pune dimineata prin club A........ [si am adormit cu degetele pe tastatura]

[Duminica spre Luni] Eh.., am ajuns la concluzia ca totul in Vama se plateste. Vrei sa te pipi ca tot omu' scoti banu', vrei sa stai pe plaja cu cortu' scoti banu', vrei sa stai sub umbrela de stuf scoti banu'. Am ajuns sa platim si umbra :)) ceea ce spune multe despre marketingul din Vama. Mai ramane sa puna taxa si la intrea in apa, de ce nu..? Seara ma gaseste prin Baza Sportiva pregatind sunetul pentru concert (pozele or sa apara zilele urmatoare cand ajung in Bucuresti pe profilul de Facebook) Concert frumos cu o atmosfera poema si linistita cu o luna care dadea un aer atat de frumos in oglindirea apei... Dupa ce'am terminat noi a venit un nene care ne'a facut sa cantam olteneste si care ne amuza teribil cu stilul ala oltenesc de jieni! Ionut Popa ii zice si este un elev (daca nu singurul) al marelui Tudor Gheorghe si a avut ceva tangente si cu regretatul Gil Dobrica. Dom'ne, ii imita extrem de bine pe amandoi, si la voce si la miscarea scenica. Un adevarat spectacol, la care am participat si noi din cand in cand. Apoi a urmat ACELASI NENOROCIT DE PLAYLIST DIN STUF!!! Shuffle it dude! Mai bagati si altceva! Oameni putini, ca doar e Duminica spre Luni si era de asteptat. Apoi a urmat un rasarit de Soare de toata frumusetea si care s'a lasat cu o scaldare in apa calda, curata si calma. Apoi totul e de poveste! Ceea ce va doresc si voua! (povestea!)

Pace Lumina Iubire

luni, 19 iulie 2010

Folk You sau....

... sau cum poti sa transformi o idee mareata si cu un mesaj frumos, intr'o chestie comerciala. Nu stiu cati dintre voi au fost la primul festival Folk You, si cati dintre voi au simtit cu adevarat acest festival. Era o scena mica, o masa si mai mica si un scaun aproape subret. Pe el statea un OM, un om care a ridicat muzica la rangul de arta. Au fost doi oameni care au reusit acest lucru: Adrian Paunescu prin Cenaclul Flacara si Totusi Iubirea, si Florian Pittis prin Radio Romania Tineret sau Radio 3Net. Adrian Paunescu a creat versurile, foarte multi le'au interpretat, Florian Pittis i'a readus pe scena. Folk You a fost un festival care promova curatenia atat fizica dar intr'un fel si spirituala, un festival linistit si plin de lirism, un festival care din cand in cand avea probleme cu Politia pentru ca vezi Doamne, erau prea multi decibeli. Un festival care era transmis din Vama live pe R3. Ce gasim astazi? Un festival care are un banner imens pe spate pe care nu scrie Folk You si celebra chitara cu degetul lumanare ci un scris imens "Miscarea de Rezistenta". Cei de la JN au schimbat tematica festivalului de cand a murit marele motz si au facut o chestie mai mult pentru public si pentru aberatia de media din Romania. Folk You a devenit pe alocuri si Rock You.. cu invitati ca Iris, Pacifica, Vama si trebuia sa fie si Phoenix. Folk You a murit! A murit o data cu cel care l'a creat, a murit pentru ca noi am lasat asta. La fel si cu Vama Veche, unde tot noi am omorat'o prin hoteluri si incurajarea dobitocilor.

Folk You suckers!

Pace Lumina Iubire!

marți, 13 iulie 2010

Leul se ridica!

N'am mai trecut demult pe aici. N'am mai muscat pe nimeni si n'am mai zgariat asa cum ne'am obisnuit. Prea ocupat cu altele si cand sa scriu sunt mult prea obosit. Se pare ca problemele mele medicale nu vor sa ma lase o data pentru totdeauna asa ca ma mai trag de urechi si'mi aduc aminte ca exista si ele.

Ce'am mai facut? Pai am fost la mare.. in aceeasi vesnica Vama, unde m'am ars la soare, la propriu.. Unde am fost cu doua minore..., unde nu mi'aduc aminte de'o noapte despre care tot primesc vesti sau poze. Am fost si pe'acasa unde toate's asa cum le stiam, nimic nou sub soare. Pana si alergia mea e la fel ca cea de anu' trecut. A trecut si faza cu BACu' si admiterea, bravo prietenilor care au intrat-dat si reusit! Pentru ceilalti, aveti sesiunea de toamna, deci nu disperati. 

Weekendul trecut am fost la ziua bunului meu prieten Alex, unde am facut un gratar, unde am stat de vorba, unde am incercat sa dam drumu' la Guitar Hero doar ca DVDu' nu a vrut sa invarta discul.. La multi ani Alex!

Latest Newsa - voi canta in Vama, la Baza Sportiva, pe 25 iulie pe la orele 21. Daca vreti si mai stati si duminca aia in Vama, v'astept cu drag sa ne simtim bine si sa ne distram putin.

Pace Lumina Iubire!

marți, 22 iunie 2010

Teluricul si Omul


Din ciclul Pentru Fratele si Sora mea..

Postul il scriu in urma celor vazute, auzite si intamplate in weekendul petrecut la munte.

Omul prin putera mintii lui are capacitatea de a distinge binele si raul dar totodata are capacitatea de nepasare in fata acestor doua mari talere ale balantei. Astfel, el a ajuns (oarecum era firesc) sa isi omoare propria Mama, lasandu'si Tatal incet dar sigur, singur! In decursul a unui secol si jumatate a ajuns sa'si termine Pamantul pe care sta. Din punct de vedere spiritual zona telurica sufera ingrozitor de mult si plange de fiecare data cand are ocazia. Oamul este o acumulare energetica atat de fascinanta dar a uitat sa asculte si a uitat sa respecte. Intr'un fel sau altul, necunoscut mintii mele umile, omul a ajuns sa isi indrepte mai mult atentia asupra materiei decat asupra spiritului si a energiei. Suntem constienti de faptul ca atunci cand murim nimic din cele stranse si adunate intr'o viata umana nu reprezinta valoare si nu poti sa iei cu tine. Este adevarat un confort ar trebui sa ai, dar sa ai acel confort fara sa calci peste cadavre si fara sa omori altceva. Omul este o statie de releul intre planul teluric si celest, dar pare'se ca nimic din toate asta nu reprezinta ceva pentru marea masa care este mult prea preocupata de ce se intampla in apartamentul de langa sau in curtea vecinului si a uitat sa comunice cu el insusi si sa asculte ceea ce Mama lui, Natura, ii spune. Nici macar atunci cand il mai trage de urechi si'l avertizeaza cu diverse tulburari geomagnetice, Omul prin naivitatea lui nu asculta. Si cu toate astea am incredere si sunt ferm convins de faptul ca suntem destui tineri care putem sa schimbam toate astea. Pentru ca noi suntem viitorul si daca noi ni'l facem frumos si nepotii nostrii or sa se bucure de el. Si pentru asta trebuie sa fim sinceri si ascultatori, sa nu ne mai mintim si sa devenim mai buni unii cu altii, sa ajutam ori de cate ori este nevoie si ori de cate ori suntem doriti si simtim ca suntem doriti sa ajungem sa facem ceea ce ne dicteaza spiritualitatea di noi si nu ratiunea. Pamantul sufera! Asculta copacul din fata casei tale.. N'ai un copac? Planteaza'l! Adu'ti contributia ta cea umilia si imbogateste'ti Mama, iar mai apoi ingrijeste'te de ea. Omule, esti o punte de legatura... asculta'ti latura telurica si intelege'o pe cea celesta! Pentru cei adormiti, treziti'va! Noi putem sa schimbam fata acestui lucru si sa realizam ceea ce suntem meniti sa facem: o armonie intre noi pe de'o parte si noi si mediul inconjurator. Pamantul sufera!

Pace Lumina si Iubire!

luni, 21 iunie 2010

Cea mai lunga zi



Un fel de'a mai lungii, cea mai frumoasa zi ar fi daca ar ramane asa mereu. Adica? Pai mult Soare si multa lumina.

Am fost in acest weekend la munte. Nu spun unde pentru ca este irelevant, nu spun cu cine ca este neimportant, dar am fost la munte. Sus, acolo sus de tot, unde norii stateau parca pentru a putea pasi pe ei, acolo sus era Duminica dimineata cand rasare Soarele un cer asa de frumos si albastru, culori roshii in degrade si........ un frig al naibii pentru o mijlocul lui iunie. Cum frate sa fie afara 11 grade Celsius? Dar stiti ce a fost si mai interesant? Ca nu mi'era frig! In tricou cu maneca scurt si pantaloni 3/4, nu aveam nici o problema termica. Deci exista! Adevarul este undeva dincolo de noi! Intr'un loc unde busola ti'arata total aiurea punctele cardinale, intr'un loc din care mai auzi povesti din batrani cu lupi si dragoni, intr'un loc pe care eu il consider centrul spiritualitatii romanesti, te incarci cu atat de multa energie incat ajungi sa obosesti. Un somn de 20 de minute si poti sa muti stanci din loc fara nici un fel de problema. Si bineinteles intelegerea si comunicarea dintre planul teluric si cel celest este esentiala pentru o armonie completa. Caci omul este fiinta, iar fiinta este El!

Pace Lumina Iubire!

miercuri, 16 iunie 2010

Sunetul nisipului


Dupa un concert frumos in care mr. Eric Clapton ne'a incantat urechiile si mie si ochii, ne'am indreptat frumos si agale spre casa pentru a'mi lua bestia de pe patru roti, sa'i fac botezul vamaiot pe vara asta. Autostrada libera, consum de 4 l/100 km.. si plictiseala maxima in masina. Nimeni nu scotea o vorba. Pai de ce ar scoate... Bucatele din Oana s'au prelins asa prin masina si au adormit, prin urmare ce era sa mai fac? Dupa ce'am trecut peste canalul Dunarii am tras si eu pe dreapta si mi'am facut un somn de frumusete de 20 de minute. Ajungem si in Vama, dupa un drum lung si intunecat, dar cam racoros.. Domn'e, ce se intampla.... Cand m'am dat jos din masina sa alerg spre mare, am facut 180 de grade si am alergat in masina! Vazusem eu prin Tuzla parca pe un termometru 18 grade Celsius.., dar cu briza cu tot cred ca erau vreo 12. BAH! FRIG!!!!!!!!!!! FRIG AL NAIBII!!! Frig de'ala de 1 mai cand nu mai stii in cortul cui sa te bagi! :D Eu foarte sexi imbracat, in shlapi - slip - mayeul meu negru si aparatul foto. Maselele imi faceau ca toate cele! parul imi statea cum ii stau tzepii unui arici de mare, incercam sa fac poze dar cine sa'mi tina si mie aparatul fix... Era imposibil. Noroc cu inspiratia de a pleca de'acasa cu o patura groasa, asa ca am trantit'o pe plaja si ne'am invelit si inghesuit in ea! Si iese! El! Maretul Soare! Atat de incarcat si atat de luminat si atat de plin de viata! Frumos se inalta de'asupra apei, avand tot felul de forme, de la un soi de fluture la un nor de ciuperca atomica. Absolut superb si sublim acest Soare! Am vazut si rasaritul (m'as duce in Vama numai pentru asta!) asa ca hai la somn. Bah si un somn de'ala fain si linstit cu briza suflandu'mi printre degetele de la picioare aducandu'mi pe langa mirosu de alge si meduze moarte, miros specific in zona Limanu, si mirosul picioarelor mele care mi'a adus aminte ca trebuie sa ma trezesc pentru a aerisi camera. Glumesc, desigur! Nu erau meduze =)). Si dupa ce ne trezim intr'un stil foarte lenes si foarte "ridica'ma ca sa te ridic" ne'am dus pe plaja. Lume multa, copii si mai multi. N'am vazut niciodata atatia kindderi in Vama Veche. Parintii care erau cu 10 ani mai mari decat mine (si ma'ntrista lucrul asta), bunici care incercau prin tot felul de costume de baie sa stea cat mai adunati si sa nu se scurga pe plaja... si copii! Multi copii!! Ne bronzam pe spate, ne ardem pe fatza, cert e ca ne'am imbaiat si ne'am simtit bine, am ras si ne'am distrat.., ba de draperii din New York, ba de cine cu cine doarme si unde doarme.. Cireasa de pe tort de pana acum din Vama a fost o limuzina. Era o limuzina de'aia alba si lunga, de'o folosesc astia pe la nunti, botezuri si parastase, care mergea frumos spre cherhanaua din Vama. Cu limuzina frate! LIMUZINA! Cat despre masinile de lux de la aberatia aia de hotel de vis-a-vis de Corsaru n'are rost sa va mai zis. Aaahh..., era sa uit! :)) Ce'a mai misto faza pe care am auzit'o si sursa este foarte sigura, era un Porche Cayene roshu misto.., acolo la hotelul cu pricina. Partea amuzanta e ca posesorii masinii nu statau la hotel ci.... in cort! :)) Criza frate! Criza mare! Dupa ce ti'ai luat masina in leasing si dai acum la lei schimbati in euro de te ustura, nu'ti mai permiti un all inclusive (masina smechera + hotel) ci stai acum si mananci mustar pe paine. Asa ne trebuie! A fost placut. Iar atunci cand stai pe plaja, cu capul pe prosop/patura si asculti cum nisipul isi face loc sub urechea ta, asculti sunetul nisipului, ai un sentiment de parca insusi Mama noastra ne spune ceva, ne transmite un mesaj. Vocea ei o auzi numai daca iti pleci capul pana pe corpul ei. Plecarea n'a mai fost chiar atat de placuta pentru ca eu eram (si sunt si'acum) ars pe piept si abdomen, iar centura de la masina n'a mai fost trasa de data asta. Coada de la Murfatlar pana in Cernavoda.., am vazut si un traseu mai nou, dar care te scuteste de stresul de'a sta mai mult si'a merge mai putin... Din Murfatlar faci stanga si te indrepti spre Medgidia, si daca la un moment dat n'ai intrat pe un sector plin de gropi inseamna ca ai ratat experienta vietii tale :)). Ideea e ca trebuie sa intrii prin sudul orasului, si ajungi la sensul ala giratoriu de la Medgidia. Dupa ce'ai trecut si de ala, nu mergi pe drumul normal, in loc sa faci stanga (asa te duce drumu') mergi inainte si intri prin nordul orasului Cernavoda, iesind chiar la sensul giratoriu de la iesirea de la A2. Un dush rece ca gheata a fost insuficient pentru caldurile mele, dar am rezistat eroic in fata aberatiei de caldura din orasul acesta plin de gogomani care ne conduc!

Pace Lumina Iubire!

P.S.: maine e concert in crossroads! V'astept acolo! Am zis!

P.S2: mai multe poze gasiti pe contu' de facebook si sapt asta si pe www.leulphotograf.blogspot.com