marți, 22 iunie 2010

Teluricul si Omul


Din ciclul Pentru Fratele si Sora mea..

Postul il scriu in urma celor vazute, auzite si intamplate in weekendul petrecut la munte.

Omul prin putera mintii lui are capacitatea de a distinge binele si raul dar totodata are capacitatea de nepasare in fata acestor doua mari talere ale balantei. Astfel, el a ajuns (oarecum era firesc) sa isi omoare propria Mama, lasandu'si Tatal incet dar sigur, singur! In decursul a unui secol si jumatate a ajuns sa'si termine Pamantul pe care sta. Din punct de vedere spiritual zona telurica sufera ingrozitor de mult si plange de fiecare data cand are ocazia. Oamul este o acumulare energetica atat de fascinanta dar a uitat sa asculte si a uitat sa respecte. Intr'un fel sau altul, necunoscut mintii mele umile, omul a ajuns sa isi indrepte mai mult atentia asupra materiei decat asupra spiritului si a energiei. Suntem constienti de faptul ca atunci cand murim nimic din cele stranse si adunate intr'o viata umana nu reprezinta valoare si nu poti sa iei cu tine. Este adevarat un confort ar trebui sa ai, dar sa ai acel confort fara sa calci peste cadavre si fara sa omori altceva. Omul este o statie de releul intre planul teluric si celest, dar pare'se ca nimic din toate asta nu reprezinta ceva pentru marea masa care este mult prea preocupata de ce se intampla in apartamentul de langa sau in curtea vecinului si a uitat sa comunice cu el insusi si sa asculte ceea ce Mama lui, Natura, ii spune. Nici macar atunci cand il mai trage de urechi si'l avertizeaza cu diverse tulburari geomagnetice, Omul prin naivitatea lui nu asculta. Si cu toate astea am incredere si sunt ferm convins de faptul ca suntem destui tineri care putem sa schimbam toate astea. Pentru ca noi suntem viitorul si daca noi ni'l facem frumos si nepotii nostrii or sa se bucure de el. Si pentru asta trebuie sa fim sinceri si ascultatori, sa nu ne mai mintim si sa devenim mai buni unii cu altii, sa ajutam ori de cate ori este nevoie si ori de cate ori suntem doriti si simtim ca suntem doriti sa ajungem sa facem ceea ce ne dicteaza spiritualitatea di noi si nu ratiunea. Pamantul sufera! Asculta copacul din fata casei tale.. N'ai un copac? Planteaza'l! Adu'ti contributia ta cea umilia si imbogateste'ti Mama, iar mai apoi ingrijeste'te de ea. Omule, esti o punte de legatura... asculta'ti latura telurica si intelege'o pe cea celesta! Pentru cei adormiti, treziti'va! Noi putem sa schimbam fata acestui lucru si sa realizam ceea ce suntem meniti sa facem: o armonie intre noi pe de'o parte si noi si mediul inconjurator. Pamantul sufera!

Pace Lumina si Iubire!

Niciun comentariu: