marți, 30 martie 2010

Österreich


Ca si anu' trecut, am fost in Austria la ski. Nu ne'am mai dus in Kaprun ci mai in vest cu cca 200 km spre Innsbruck, in statiunea HinterTux. Am trecut si prin Germania pentru ca aveam mai multi km de autostrada dar si pentru a vedea valea Innului, care nu mi s'a parut cine stie ce. Avem o tara mult mai frumoasa si vai mult mai faine decat aceasta vestita vale. Cazarea dementiala, un apartament absolut demential. Am ramas toti cu gurile cascate cand am vazut in ce lux stam si pentru 1000 si ceva de euro pe apartament imparti la 6. Gasca aproape aceeasi ca si anu trecut, adik Geo, Bigu, Dan si Razva, lipsind Katy si Tzaca (el a preferat Kaprunul de anu trecut) si Brandusa, dar anul acesta s'a alaturat grupului fantastic si Alice. Privelistea de unde statea eu era superba, din dormitor nu vedeam decat munti munti si iar munti. Pe terasa daca ieseai vedea 180 de grade numai munti. Cum o fi frate sa stai acolo? Iarna la ski si vara cu bicicleta pe munte? La anul repetam isprava dar in alta parte! Ceea ce va doresc si voua! Restu de poze gasiti pe blogul meu foto si pe facebook.

Ziua 1
Prima zi. Infinit de lunga. Am plecat la 0615 de la benzinaria de la Miorita spre Ploiesti ca s’o las pe Oana si ca sa ocolesc gropiile de pe valea Oltului, gropi care cik nu mai exista. Oricum, drumul a fost misto, liber, sosea buna, care te cheama sa calci pedala. Am stat la o coada tare tampita in Sebes, ca se lucra la trecerea peste calea ferata, dar n’am inteles exact de ce se lucreaza ziua… Ajungem dupa lupte seculare in Nadlac, intram la unguri, schimb locu’ cu Bigu, care probabil se plictisese in spate cu somn/joc pe consola/somn si tot asa. Asa ca l’am lasat pe el sa conduca cca 100 km, timp in care eu am dormit enorm de bine si cu un mare chef de condos. Seara am ajuns la Hotel Paprika (foarte misto!) si ne’am intalnit si cu restu printer care si Tzaca, care n’a vrut sa vina cu noi, el alegand Kaprunul si anul acesta. Un somn foarte bun urmeaza dupa o zi lunga.

Ziua 2



Asa cum preconizasem, m’am trezit cu un foarte mare chef dupa un somn extreme de odihnitor. Am zburat, efectiv spre Tux, trecand foarte repede pe lg Viena, Salzburg, intrand in Germania pe centura de NV a Salzburgului. Aici la un moment dat am vazut coada pe autostrada, pentru ca se uneau doua mari autostrazi. Dupa cateva ore de la plecarea din Paprika, am ajuns si in Tux. Multumit de masinuta, mancandu’mi 101 litri in 1645 km de la Miorita pana aici. Ne’am ratacit un pic, ne’am incurcat pan ace ne’am dat seama unde trebuia s’ajungem, dar a fost ok. Socul si mai mare a fost knd am vazut cum arata apartamentul. G E N I A L. Parca nici nu’ti mai vine sa iesi sa skiezi. Apartamentul si privelistea face toti banii. Urmeaza 8 ore de somn si maine 6 ore de ski.

Ziua 3

Prima zi de ski pe ghetar. Inceput absolute tampit, cu plimbari pana aici si pana dincolo, ba pt clapari, ba pentru periuta de dinti, ba pentru echipament de ski, ba pentru ochelari si masca.., tot felul de chestii care nu se mai terminau si Soarele incepea sa urce din ce in ce mai sus. Ajungem si noi intr’un final pe partie, iar eu am bunavointa la primul telescaun sa’mi rup betele! Imi venea sa sparg ceva, prin urmare am strambat batul de tot. Rupt fiind nu mai aveam ce face cu el asa ca m’am specializat in coborari freestyle, in care mangaiam in curbe cu podul palmei zapada pentru a’mi pastra echilibru. A fost tare ciudat mai ales dupa ce s’a terminat distractia, eu avand o usoara febra musculara pe tricepsi. Dan imi imprumuta betele lui (betele lui Leki) astfel incat sa skiez si eu intr’un mod mai normal. Alice  incearca sa skieze si ea, reuseste, dar cu o frica si cu cat mai putin stres pentru muschi. Bigu si cu Geo ma duc spre niste partii DEMENTIALE!!! La doua teleskiuri paralele, in dreapta muntelui (partia 11), era absolut magnific. Partie rosie spre neagra (?mov?) cu o zapada perfecta! O zapada in care poti sa skiezi asa cum vrei tu, fara hopuri sau denivelari agresive. Simteam fiecare centimetru de zapada agatat de canturile skiurilor. Maine cred ca tot acolo o sa merg si numai acolo o sa cobor. Spre final, cand trebuia sa ajungem la gondola, intram pe o partie neagra as zice eu, foarte abrupta, in care zapada era inghetata. Am luat cea ma misto cazatura din ultimii ani, in care am alunecat cativa metri buni pe burta incercand sa ma opresc. Era atat de abrupta panta incat mi’a luat foarte mult timp sa pot sa’mi pun iar skiurile in picioare. Un somn bun de 3 ore dupa ce am ajuns acasa si’am despachetat, apoi ceva mancare, 2 pahare de vin si doua jocuri misto de strategie. Are Bigu niste jocuri de masa absolute geniale.

Ziua 4
O zi plina de evenimente. Plec de dimineata cu Geo sa’mi iau bete si el sa’si stranga legaturile de la skiuri pentru bocancii cei noi, acelasi drum spre Mayrhofen, acelasi Hervis. Si dupa cele facute in orasel, plecam spre Hinter. Soare, putin vant, mult alb, cer senin, norii erau cu cca 1000 de metri mai jos. Vreme geniala iar eu si cu Geo eram pusi pe fapte mari. Ne ducem direct spre partiile din dreapta, care erau ca de obicei aproape goale. Coboram de cateva ori, ne ducem sa admiram privelistea de pe creasta, ne intalnim si cu restu. Si incepe distractia. Descoperim noi un mic damb de pe care poti sari cativa metri buni, asa ca ne aratam unul in fata celuilalt maiestria. Sar si eu de cateva ori incercand de fiecare data sa sar mai mult. La o saritura, mergeam paralel cu un tip (nemtalau), sarim amandoi, si pac! S’o’ntamplat neprevazutul. Baitul aterizeaza pe canturile stangi si se indrepta virtiginos spre mine. Izbitura a fost in plin, neputand fi evitata la viteza aia si distanta ramasa dintre noi. Imi sar skiurile, imi sar betele, imi sar ochelarii care imi taie fatza, ma opresc in cur si incerc sa ma dezmeticesc. Un pic ametit, dar ok. Scuip sange din gura, noroc ca nu e de la dinte. Vin si baietii langa mine si ma intreaba dak ma doare ceva in timp ce eu incercam sa’mi dau seama dak am toate articulatiile la locul lor. Eram ok, inafara de fata. Adik vedeti si voi cum arat/am. Mai skiez pana la sfarsitul zilei, imi pun masca pe fata ca sa nu ma taie vantul, dar imi vad de skiat mai departe. Seara ma duc la spital in Schwaz pentru un control. Trebuia facuta o tomografie ca sa nu fie ceva pe creier si niste radiografii la coloana, cap si mana. Totul ok. Asta e, raman cu o juma de fata umflata. Two Faces sau Terminator mi se spune acum :)) Faza tara: plec cu capu belit si ma'notrc cu mana'n ghips. De ce? Pentru ca aveam o usoara luxatie la pumnul stang si ei au hotarat ca e mai ok daca ma bandajeaza.

Ziua 5
Singur in casa. Doctorul din Schwaz mi’a zis sa stau pe bara 2 zile, sa mi se incrusteze ranile de pe fata. Radeam in oglinda din baie ca sunt ca un leu dupa lupta. Trebuia eu sa’mi marches teritoriul si pe HinterTux. M’am odihnit si relaxat. Am spalat vasele, am facut ceva curat prin sufragerie, am facut o baie de’aia lunga de 2 ore, m’am jucat pe PSPlayerul lu’ Bigu’, am mai vb la telefon, m’am uitat la filme pe canalele astora de’aici.. M’am relaxat. Au venit si baietii de pe partie si mi’au zis cat de aglomerat a fost totul, Bigu si’a luat bete noi, si au inceput mistourile: ba ca betele nu sunt Leki, ba ca eu si cu Geo sunam goarna de dimineata, ba ca unii sunt mai trantori si altii inca sunt mai vioi, ba ca eu fierb ca nu m’am dus pe partie dar maine o sa rup (la figurat sper) zapada.. chestii de-astea. Am ras copios in seara asta, din cauza cartofilor prajiti si a carnaciorilor de bere. Mda, meniul serii a fost cartofi prajiti (congelati) si carnaciori de bere cu bere. Buna bere au astia, nu te imbata si nici nu te baloneaza. Cartofii nu s’au facut, carnatii erau pentru unii mult prea picanti, doar berea ramanea fidela. Poze la cerul mult prea instelat si un nou boardgame “Porto Rico” adus de Bigu’. Macar la jocul asta sa castige si Geo. O zi frumoasa intr’un final, din toate punctele de vedere.

Ziua 6
Ce zi plina! Foarte mult chef de ski am avut azi si m’am folosit de asta. Nu ne’am trezit la 0800 asa cum stabilisem cu Geo, dar la 0930 eram deja plecati spre ghetar. Uimitor, n’am crezut ca vad coada in statiunea asta. A trebuit sa tragem pe dreapta pentru ca parcarea din statiune era plina. Ne’au pus la dispozitie autobus pana la statiune, de’acolo la gondola. Doamne ce vreme! Soare, cer senin, dar vant. Iar eu, ca bou, mi’am uitat manusile si masca in camera. Noroc cu intarziatii care mi’au adus toate cele de trebuinta. Am facut si poze de pe Panorama, am skiat destul de mult pentru o zi aglomerata, ceea ce inseamna ca se misca treaba destul de bine la baietii astia austrieci. Am fost sa mancam la Geoffnet, o cabana pe un versant, unde au o mancare dementiala. Cu 10E iei salata, schnitzel, ou, bere la 0.5 foarte buna, cartofi. Genial! Si si mai frumos a fost faptul ca nu am cazut :D.

Ziua 7
Am fost pusi pe fapte mari azi. Am avut in plan 15 km de skiat. Baietii astia de la turismul austriac au propus un skiroute care pleca de la doua statiuni mai jos de unde suntem noi si merge peste munti pana la ghetar. Super tare frate! Adica niste peisaje absolute geniale. N’am mai mers si pe ghetar pentru ca la un moment dat am ratat un teleski si am luat un telescaun, ceea ce ne’a deviat de la traseu aproximativ 15 minute. Cu coborat si urcat si iar coborat si stat unii dupa altii, ne’am hotarat sa nu mai urcam ghetarul. Oricum, acolo sus era vreme urata, nori cenusii si densi iar la noi era soare, cald, ceva vant prin varfuri (intre 2300 – 2500) si peisaje, revenind, superbe. Zapada apoasa din pacate, la 2300 fiind 5 grade Celsius cu plus, ceea ce facea din zapda o chestie alba dar grea. Dar s’a skiat, s’a skiat inca mult si bine. Am urcat si intr’o telecabina imensa care uimitor, mergea destul de repede, mai repede chiar decat o gondola. La un moment dat am coborat de pe un munte ca sa urcam pe altul, iar drumul a fost superb, mergand printre brazi pe un drum serpuit, trecand peste o sosea de cateva ori, sau pe langa casele oamenilor. Ce sa mai, super tare frate! Seara am invatat un nou joc de carti, Rentz (scriu bine?), un joc frumos dar lung. Maine pleaca Bigu’. Mda, si’acum am aflat ca mi s’au built castile de la player. Aaa, si fata mea incepe sa capete forme mai omenesti si mai agreabile.

Ziua 8
“Ploaia care va cadea, pacatele toate mi le va spala”. A ploat azi toata ziua in oras, iar dimineata ghetarul era ascuns in niste nori urati si neprietenosi. L’am dus pe Big la tren in Mayrhofen dupa ce m’am trezit. Pentru prima data de cand sunt aici m’am trezit dupa 9, mi’am luat teapa cu soarele care nu vroia sa’mi incalzeasca patura. Si m’am trezit asa de speriat, gandindu’ma ca astia au plecat la ski fara noi. Dar nu, toata lumea o ardea asa de chill in bucatarie si aveam toti niste fete de’alea triste, si nu pentru ca pleca Bigu, ci pentru ca pur si simplu vremea era absolut infecta. Cu toate astea, am zis sa mergem pe ghetar, poate nu o fi dracu chiar asa de negru precum pare. Da’ de unde.. Cobora multa lume de pe ghetar, Dan imi ceruse lentila alba pentru ceata, sa n’o uit acasa, deci era clar o vreme absolute infecta. Ajungem sus si se confirma un vant napraznic, mazarica din belsug si doar 4 partii deschise din foarte multe. Eu cu Alice am coborat de 2 ori, ceilalti avand un avans de 1 partie. Nu merita ziua pe partie, asa ca ne’am intors acasa destul de repede pentru mancare si ceva plimbare prin Mayrhofen. Dom’ne, ce sa zic, frumosi oameni, frumosi foc. Bine imbracati, fain mirositori, frumosi din cap pana in(tre) picioare. M’am asezat cu Alice  la o terasa de’asta la strada si’am cerut ceea ce credeam a fi ceva de baut, chocoduett, dar defapt a fost o bunatate de desert. Ne intoarcem la casuta noastra, bem o bere si primim o veste naprasnica: afara ninge de rupe cu fulgi foarte mari. Faceam mistouri intre noi care sa dea zapada de dimineata, cum coboram, daca facem cristiane sau plug sau direct linie dreapta prin casele oamenilor pana in oras. Pranz si cina? Carnaciori de bere, defapt o loterie de carnaciori, pentru ca unii erau picanti si unii nu, deci loterie. Si era amuzant, ca’I vedeai cum se inrosesc de la gat in sus. Sublim! Si cam asta a fost excursia noastra de ski in Austria/HinterTux, ceea ce va doresc si voua! Maine m’asteapta 9-10 ore de condus.

Ziua 9
Ma gandeam ca am de condus 9 ore pana in Mako, in granita cu Romania. Aceste 9 ore au curs lejer cu multe rasete si cu multe bancuri in masina la mine, doar eu cu Alice, si vorbind cu ceilalti prin statie. O groaza de mistouri si o groaza de faze amuzante! Am descoperit undeva dupa Salzburg ca nu'mi merge farul stang si ma gandeam ca trebuie sa trag tare sa merg cat mai mult pe lumina, ultimii 50 km conducand sub un oarecare stres din cauza asta. Fenomenalul platou cu mancare din Mako, reintalnirea cu Tzaca si bancurile si mistourile erau la noi in camera. Mult, mult dar foarte mult am ras in seara aia! Parca mai mult ca niciodata. Vorba lu' Dan, am rulat fin de tot anu' asta! La anu mergem in alta parte, alti munti, alta distractie, aceeasi oameni! Ceea ce va doresc si voua!

Ziua 10
Pierdem din start 2 ore, o data trecerea in Romania, si a doua ora faptul ca am trecut la ora de vara. Intram in tara la 1130. Vremea se arata ok. Dar de unde, ca dupa Deva a inceput o ploaie de'aia tampita. Si TIRuri frate! Zeci de TIRuri. Am depasit lejer in tara 50 de autocamioane de'astea. Mult prea multe pe josele asa ingustedupa opt ore si jumatate intru in Bucuresti, mort de oboseala, cu o durere de fese nasoala rau de tot, si cu imaginea patului meu de'acasa in fata ochilor. O excursie si un concediu demential si mai vreau! Un drum la intoarcere absolut tampit, ceea ce nu mai vreau! Si nici voua nu va doresc sa aveti parte!

luni, 29 martie 2010

In Bucuresti, pe dreapta

M'am intors din Austrica, cronica acestui concediu pentru mine si inca 4 iar vacanta pentru 1 o sa pun maine pe blog. 

Azi am fost si io ca tot omu prin oras, munci chestii socoteli. Adik trebuia sa m'apuc de treaba intr'un fel, nu? Si cum ma intorceam eu acasa, observ intr'o masina mica, gen Matiz, o tipa la volan. Bine.., asta nu e nimic nou, tipe la covrig si la mamaliga am mai vazut. Dar tipa asta avea ceva special, ceva cu totul si cu totul special si aparte. Volanul ei parca venea dintr'un alt timp, alta viata, volanul ei era ceva mai mult decat obisnuit. Era imbracat in piele, defapt avea un fel de colac peste volanul propriu-zis. Si chestia aia era din piele cred sau.... plush. Si materialul ala cu care era imbracat volanul avea pene. Iar penele erau de culoarea materialului, ati ghicit, ROZ. Si ne intrebam de ce exista accidente? Pai normal, daca te gadila pana in palma, sau in cine stie ce conditii de vara cand afara e cald si vrei sa faci economie si mergi cu geamul deschis acele pene de pe volan s'ar putea sa'ti cada, sau sa te ghidile prin alte locuri pentru ca tu esti in pantaloni scurti sau fusta pentru ca afara e vara. Iar tu, ca o mimoza ce esti, razi cu gurita ta cea dulce si suava pana la urechi, eventual iti pui si doua pene pe ochi sa te faci ca nu vezi, ca strutul. Dilema mea este urmatoarea: care sa fie oare IQul tipei cu volanul roz si cu pene pe el? Imi imaginez fata ei de persoana inteligenta (:-L) care habar n'are pe ce lume se afla, cand a primit acest chilot de volan. Un zambet de'ala stralucitor de'i sticleau si ochii, si luandu'si iubitul in brate si albindul in pupaturi. Ok, ea! Dar el? El tot un inteligent de'asta trebuie sa fie, care sa nu cunoasca tabla inmultirii si sa faca exact ca puiul ala de tigan din Targoviste. Intorcandu'ma dintr'un loc de vis si dintr'o tara respectabila primul lucru care'mi intra'n ochi este pana tipei.
Pai ce pana mea! fete la volan

Pace Lumina si Iubire va doresc!

joi, 18 martie 2010

Cronici amestecate

N'am mai scris demult pe blog. De unde frate atata timp si pentru net? Te trezesti dimineata si te uiti pe geam ca sa vezi cum mai e pe'afara, te apuci de munca, mai mananci, mai vezi un M.A.S.H., mai mananci, mai lucrezi.. Seara te mai vezi cu una alta, unu altu, mai un concert, mai un teatru. Cand sa mai ai timp? Acum sunt in priza cu plecatul in Austria si cu gandul la un concediu atat de binevenit si bine primit dupa 3 luni de munca multa si foarte multa. Ceea ce va doresc si voua, adica multa munca si un concediu frumos. Am mai avut un show cu bunicu'meu, care nu stia cum sa ma faca sa merg la el si sa'l vad, asa ca a vrut sa se insoare.. Batranete urata, batranete idioata. Sunt un obosit si un trist, sunt un nebun, sunt un leu care fierbe si se invarte in cerc in pasi rapizi pt ca nu mai poate. DAR a mai ramas o zi, defapt jumatate de zi iar mai apoi plecarea in austrica ma va incarca si ma va face sa mai rezist pana de 1 mai.

Pace Lumina Iubire!

vineri, 12 martie 2010

Sapte (7)

7 zile a tinut facerea lumii, 7 zile cred ca au trecut de la ultimul post, 7 zile.. In 7 zile voi parasi aceasta tara pentru..7 zile. In sfarsit, la fix un an dupa escapada de anul trecut, voi merge din nou la ski. Ma gandeam cu groaza ieri, knd vedeam cum ningea afara, ca voi ajunge in Tux si voi da iar de zapada, dupa ce timp de 3 luni am stat numai in zapada. Mi s'a urat de atata zapada pe'aici, si mi'e ca atunci cand voi ajunge prin Austrica sa nu vars de la atata alb. Defapt ala e si scopul, sa vad cat mai mult alb curat, sa fie bun, tasat si usor afanat, numai bun de ski. In tot acest timp, in care astept si'astept ma amuza teribil o pasare care tot trage pe balcon si se uita la mine. Taica'meu zice ca ar fi cotofana, dar dupa ce l'am intrebat pe sfantul Google si l'am rugat mumos sa'mi dea si'o poza, nu era pe'acolo cotofana mea. O sa'i fac o poza si'o sa va intreb si pe voi, poate stiti mai bine decat mine ce si cum. Unul dintre cei mai vechi oameni pe care'i cunosc si de care ma leaga multe amintiri, se insoara. S'a'ntors lumea cu susu'n jos dom'ne. Trec anii pe langa noi si realizam ca au trecut cam degeaba. Prea multe pareri, prea multe zile muncite (am obosit sa lucrez:))), prea multe probleme. Mai exista oameni cu care iesi din cotidian si monotonie.. Mai exista oameni care te tin in priza si te'ajuta. 7 zile. Afara a inceput caldura, maine poate ma duc cu bicla pana la neurologie..., mai oxigenez creierul. Sa ne'auzim cu bine!

Pace Lumina Iubire!

sâmbătă, 6 martie 2010

Creta



Nu ma refere la insula, ci la albul ala pe care toti il cunoastem. Si pe care toti soferii il scuipa. Politistul. Acest cap de creta mai mult decat imbecil care sta mereu in intr'o masina alba, galbena, albastra sau rosie, in VW sau intr'o Dacie, si care de fiecare data cand iese isi pune.., ati ghicit, acel cap de creta. Un astfel de cap de creta ma opreste pe mine acum cateva minute in piata Domenii. Motivul? Tineam telefonul in mana si ma scarpinam cu el. Dupa parerea lui de materie alba (cenusie nu are) eu tineam telefonul in mana, nu volanul. Ok..., pai si daca ma scobeam in nas cu mana stanga dupa ceafa dreapta iar cu bilutzele jucam bowling la voi pe parbriz, imi dadai amenda ca stateam cu mana in nasul meu mare? Probabil ca nu. Si'atunci de ce ma'ta imi spui ca nu am voie sa tin un telefon in mana? Pai azidimineata cand am mers la facultate eram cu laptopul in brate, incercand sa'mi conectez pastila de net. Aia unde mai intra? Bah! Nu te duce capu nici cat sa gandesti! Ma scarpinam! Neee... Uatever. Cireasa a fost ca am vrut sa platesc si nu mi'a luat banii.., ca azi e sambata? Pe principiul lifturilor din politehnica_care nu circula duminca_ca sunt crestine si au pauza, asa si la ei, nu incaseaza banii pentru ca e sambata, eu urmand sa platesc luni sau marti. Pai si daca plecam cu avionul? Ma duceam acum la aeroport, si plecam pt 4 zile din tara. Nu era logic sa imi iei banii? Printr'un proces verbal in care imi spuneai ca ai primit suma de x ron si ca nu mai tre sa merg la CEC. Bai asta de ai facut cica facultate sau academie, si esti mare scula, GANDESTE!!! Esti mult prea tampit ca sa mai gandesti. Asta e! PULItzia romana (scuzati'mi gramatica) este absolut..... jenibila (ca sa nu zic pulita). Iar ei sunt platiti din banii mei. Tepesh..., hai mai repede mama, ca nu avem paduri cate tzepe ne'ar trebui sa facem ordine.

Cu toate astea, va urez Pace Lumina Iubire!

joi, 4 martie 2010

Asteptand la Soare


Din ciclul: d'ale Cocinii

Cand afara da un pic de caldura, cand razele Soarelui iti mangaie fata si parul iti e fluturat de un vant usor (daca ai par :))) nu poti sa te gandesti decat la doua chestii: mare si/sau munte. Ieri a fost cald afara si nu m'am gandit decat la nisipul ala plin de scoici din Vama, la bancile alea jegoase din Stuff, la muzica chill pe care o auzi la umbra unei umbrele dintr'un pahar de surubelnita. Ahh.., simteam gustul aerului in urechi :)). Nu, simteam gustul marii pe buze, aerul imi netezea fata, urechile imi erau astupate de player cu o muzica pe care o identific cu spiritul Vamii. Brusc trec la umbra. Si toata starea aia de Vama se transforma in rece. Brrr...., in doua saptamani sunt pe ghetar si cobor pe skiuri. Munte nou, partie noua, Austria tot veche, valea Innului nou, prieten vechi.. Ma trezeste un claxon de masina. Mdeah, cu o fatza de'aia sictirita ma uit la disperata de la volan, ma retrag intre masini si incep sa rad. Ma pun iar la Soare, Vama. Sar in umbra, HineterTux. Soare Vama, umbra Tux. Am repetat chestia asta de cateva ori. Saream ca tampitul cand la Soare si radeam, cand in umbra si skiam :)). Trece o baba pe langa mine si'si face cruce. Se uita pe urma la Biserica de langa mine si'o aud: Mare Ti'e gradina, Doamne. Si continui sa sar si sa rad. :)). Un lucru'i cert: imediat vine 1 Mai prin urmare Vama sa ne traiasca si si mai imediat imi fac o binemeritata vacanta la ski. Sper in ambele variante sa fie soare si frumos!


Azi ma trezesc cu unu pe geamu' de la balcon. Eu stau la casa, balconul fiind la etaj. Baiatul nush cum a intrat pe poarta, isi tranteste o scara pe balcon, se cocoata pe scara, imi vede toata casa, ma ridic de pe scaun speriat si trag jaluzelele. Deschid un geam pe verticala:

Cine sunteti? Si cum dracu ati ajuns aici?
De la Romtelecom, schimbam cablu. Era poarta deschisa.
(arunc un ochi pe celalalt geam, mai erau cativa cocotati si pe la vecini. deci operatiune de amploare)
Pai si daca tot schimbati cablu, de ce nu'l bagati in canal, sa se degajeze orasul asta, ca asa se face in orice oras mare din Europa... 
Nush dom'ne, intreaba'l pe sefu. Eu doar tai, trag, leg..., tai, trag, leg..., tai, trag, leg...
(inchid geamu', pun o haina pe mine si ies afara sa vb cu sefu)
Nu va suparati, dumneavoastra sunteti sefu (spus pe un ton mai accentuat)?
Da
Pai dom'ne, cum facem? Eu nu am fost anuntat ca intre orele x-y dumneavoastra va cocotati la mine pe perete. Daca eram in casa cu o duduie si faceam treaba aia? (obsedatilor, treaba aia inseamna sa bei un ceai, sa mai stai de vb, sa una alta)
Pai nu, dar eu am primit ordin sa pun un cablu nou in zona voastra.
Foarte bine, dar eu de ce nu sunt anuntat? Eu de unde stiu ca dumneata esti de la telecom? Bine, dupa fatza sunteti, dar totusi, ca idee. Si de ce dracu le cocotati pe sus si le intindeti si faceti panza de painjen din cabluri? Nu mai bine le bagati in canal si se scoateti frumos pe langa casa, sa arate frumos, estetic, ca asa se face intr'un oras civilizat. Sau suneti si dumneavoastra, ca si mine de'altfel, ca orasul asta este orice numai civilizat si frumos nu?
Dom'ne, eu am primit ordin sa fac asta. Ce pot sa fac? Ar fi costat mai mult..
N'aveti ce sa faceti.., va este frica, si oricum nu v'ati gandit la asta. Dar ca fapt divers, costa mai mult sa schimbi cablul, sa il ridici si sa'l intinzi si sa'l cablezi, ca mai apoi, peste ani si ani, cand se va descoperi si viata pe alte planete, sa coborati cablurile in canal.

Se intampla in Bucuresti a.k.a. Imputiciune/Cocina..., e suficient. Iar vine ploaia, iar frig, iar zapada, iar urat..


Pace Lumina Iubire

marți, 2 martie 2010

Pe inserate

Am intrat ieri pentru prima data pe anul 2010 intr'un teatru, dar nu la o piesa ci la un concert. Gratie lui Make, eu, el, Oana, Raluca ne'am dus la un concert de muzica flamenco, mai exact concert de chitara. Pai am ajuns asa la concluzia ca eu nu stiu sa cant la chitara. Baiatul ala de 20 de ani m'a fascinat cum putea sa dea din mana dreapta. Frumos inceput de primavara. Dupa concert ne'am intors agale spre casa, unde era si masina de altfel. Atat de agale si'atat de linistit pentru ca afara era atat de placut. Prima iesire intr'un teatru si prima plimbare agale prin orasul asta plin de gogomani unde eu sunt cel dintai care ii pazeste. Seara de ieri a fost pe principiul Du'te bah si culturalizeaza'te si plimba'te! Ceea ce va doresc si voua.