Biserica daramata

Dupa ce se vor mai linisti putin apele pe la mine prin cap, voi incepe o serie de postari legat de daci. Intamplator sau nu, am fost rugat de niste oameni sa tin o mica prelegere despre daci in cadrul unui eveniment. Prin urmare mi'am scos de la naftalnia sfintele mele carti si am inceput sa le recitesc pentru a'mi improspata memoria.

Ceea ce vroiam sa scriu in acest postblog o sa fie intr'o stransa legatura cu serialul ce urmeaza sa vina. Am vrut in mod deosebit sa ajung la parintele Arsenie Boca si sa aprind doua lumanari. Una pentru cel care a fost un OM si alta pentru cel ce reprezinta OMul. Au trecut mai bine de 6 luni de la evenimentul peste care trebuie sa recunosc ca n'am reusit sa trec, de care n'am reusit sa ma eliberez. Parintele Arsenie Boca este inmormantat la loc de cinste la manastirea unde a slujit si a propovaduit iubirea vesnica, manastirea Prislop. O manastire de maici, o manastire simpla si frumoasa, o manastire care are un naos si pronaos extrem de umil. O manastire care te uimeste prin simplitatea ei dar si prin ceea ce se gaseste in ea: nimic. Daca esti obisnuit sa gasesti picturi prin biserici, ei bine aceasta nu are. Si intr'un fel este mai bine, pentru ca acolo te poti oglindi numai tu, persoana ta, floarea ta si divinitatea la care iti versi amarul. Manastirea este inconjurata de copaci, de o padure imensa, deasa, de o padure care nu'ti poate oferi decat aer curat si sa o viata superba. Pe crucile din cimitirul manastirii n'am putut sa nu observ ca media de varsta era de 80 de ani. Si cu toate astea Biserica s'a denaturat. Chiar daca ea intr'o forma sau alta este intr'o osmoza cu natura, Biserica s'a denaturat. Nu vorbesc in caz particular aici, ci in general. Dar revenid la manastirea Prislop, atat de multe interdictii cate am vazut aici n'am vazut si nu am simtit (ceea ce este si mai grav) la nici un asezamant monahal. Cuvantul de baza acolo era NU. "NU CALCATI IARBA" "NU INTRATI" "NU FOTOGRAFIATI"... NU nimic. Intrebandu'i pe cei cu care am fost, am primit un raspuns cat se poate de monden: "domn'e, tre sa fie ordine si disciplina!". Ei bine, lucrurile nu stau chiar asa. Biserica este un loc unde te duci sa te reculegi, unde te duci sa te rogi si unde te duci sa te simti bine si sa ai o discutie cu tine. Biserica nu face altceva decat sa iti provoace alchimia. Teoretic, ca practic stam tare prost. Biserica este casa Domnului, iar OMul este Templul lui! Invatati asta!

Pace Lumina si Iubire va doresc tuturor!

RoTrip

Am organizat cel mai mare traseu facut de mine vreodata. Bucuresti - Transalpina - Hateg - Valiug - Orsova -Tg Jiu - Brezoi - Bucuresti. Sunt 2000 de kilometri pe care i'am condus fara nici un fel de oboseala. Oboseala se instala brusc, seara. Ma trezeam cu 2 pahare de vin, apt pentru inca 1-2 ore de ras si voie buna. Ca un facut parca, de fiecare data cand plec in concediu am foarte putine ore de somn, pentru ca las bagaju pe ultimii 10 metri :)) si nu apuc sa dorm decat 4-5 ore. Am reusit sa vad ce foarte multi doar au visat, sau asa cum Andreea zicea, "am reusit sa vad ceea ce vedeam doar pe harta si poze".

1. In prima zi aveam ca destinatie Simeria. Am vazut manastirea Govora, care m'a lasat rece. Nu scria nici un fel de istoric, nimic. Te duci, vezi, si pleci de'acolo la fel de pacatos. Apoi intram in tinutul Horezului. Manastirea Horez este o ctitorie a lui Brancoveanu, in stilul specific. Albul ala de pe biserica si florile alea roshii care inconjurau zidurile ei dadeau o culoare frumoasa, mai ales ca cerul era nehotarat. Vedem apoi un avanpost al Hurezilor, manastirea Polovraci. Pestera din satul Polovraci, pestera cu o adevarata istorie, in care salajuiesc nu stiu cate mii de animale zburatoare (batmani), te lasa sa vezi ceea ce au facut primii oameni din zonele astea. Pestera Muierilor care este mult mai renumita are si ea farmecul ei, prin camerele ei foarte mari si foarte frumoase. A urmat apoi cel mai frumos drum pe care eu am mers vreodata, iar cei de la Top Gear ar trebui sa vina din nou sa incerce soseaua Transalpina. Ceea ce va doresc si voua, pentru ca este absolut dementiala! Se pleaca din Novaci spre Ranca, se ajunge in Obarsia Lotrului apoi se merge mai departe spre Sebes. Drumul este in proportie de 90% asfaltat. Merita sa mergeti si merita sa va bucurati de ceea ce va ofera tara asta!

2. Cetatea Devei care este o ruina si care nu ofera altceva decat o panorama a Devei ar putea fi mai bine ingrijita si de ce nu, refacuta. Castelul Huniazilor iti ofera placera de a te simti cu adevarat in perioada secolului 15, un castel destul de bine ingrijit. Poti gasi acolo simboluri care iti aduc aminte de vremea stihiilor si a dragonilor, poti gasi legende, dar ce este cel mai frumos este ca poti sa te transpui in epoca armurilor groase. Au urmat apoi cetatile stramosilor daci, cu predilectie Sarmisegetusa Regia si Ulpia Traiana; dezolant, si'o sa revina in urmatorul post cu asta. Biserica din Santamaria Orlea, cea din Densus, cea din Sanpetru si din Strei te pot minuna cu simplitatea lor si cu modestia lor, dar mai ales cu istoricul lor. Nu puteam rata Muntele Retezat, munte caruia i'am promis ca ma voi intoarce.

3. Noaptea la Valiug, cu o camera langa un rau si geamul deschis la camera nu face decat sa'ti odihneasca trupul. Apoi valea Nerei, si defileul Dunarii. Un traseu frumos.

4. Plimbarea cu salupa pe Dunare a facut ca aceasta excursie sa fie absolut dementiala. Valea Cernei ne'a trezit din molcomul Dunarii si ne'a incantat ochii prin relieful accidentat si impadurit. Apropo de padure, eu atata verde nu am vazut niciodata. Dealuri si munti intregi acoperiti de padure! Aer curat si voie buna! Manastirea Tismana, unde Tudor Vladimirescu a facut o tabara, casuta lui Brancusi si Coloana, Poarta sarutului si Masa tacerii.

5. Defileul Jiului pana la Petrosani apoi dreapta spre Valea Oltului, traversand drumul din prima zi.

Un traseu lung, dar un traseu care ne'a energizat, un traseu care ne'a descoperit, un traseu care ne'a linistit, un traseu care ne'a facut sa ne unim si sa ne descoperim, sa marturisim si sa ne faca se ne iubim mai mult decat era deja stiut. Ceea ce va doresc si voua tuturor!

Pace Lumina si Iubire

Prietenii ii vreau in jurul meu

De cand ma stiu mi'am dorit o gasca frumoasa si de cand ma stiu am vrut mereu sa dirijez lumea, sa o fac dupa legile morale ale Cerului si Pamantului. Din fericire pentru mine, am reusit pana la varsta asta sa fac doar prima parte. Despre prietenii mei am mai scris, fie ca i'am amintit numai cu initialele, fie tot numele sau am facut o trimitere pe pagina web. Prietenii mei, o gasca de oameni mari si mici care au stiut sa faca viata sa fie mai frumoasa, prieteni de care amintesc cu drag ori de cate ori trebuie: Alice, Alex (zis si Teaha), Alex (zis si Don Juan), Andreea (zisa si Buntzi), Silviu, Nona si Alexandra. La toti astia se mai adauga in functie de caz un el sau o ea, depinde de situatie. Dar nucleul este asta. Iar cu toti astia eu ma simt tare mandru si cu toti astia am petrecut momente geniale. Si cu Andreea si cu Teaha voi merge intr'un RoTrip de zile mari prin muntii Semenicului, Retezat si Godeanu. Si pentru astfel de prieteni merita sa traiesti si pentru astfel de prieteni merita sa faci multe lucruri frumoase care sa te tina in priza si pentru care merita sa traiesti. Si daca pe langa ei ai parte si de o jumatate care sa te multumeasca si sa te faca sa zambesti mereu cred ca viata este cu adevarat frumoasa. Cine nu e de acord cu mine este un mare looser! Prin urmare, for those about to rock, i salute YOU!

Pace Lumina si Iubire!

Generatii de WC

Sunt dezamagit de cei ce ma inconjoara. Sunt dezamagit de voi toti! Si partea si mai trista este ca nu sunteti voi de vina, nu in totalitate cel putin. Ma uit cu stupoare si ascult scarbit ceea ce va debiteaza mintea. Oameni in toata firea care ar trebui sa fie persoane responsabile stau in umbra parintilor si nu stiu sa iasa din ea. Ce este si mai trist este ca de cele mai multe ori NU vreti sa iesiti din ea. Parintii vostri gresesc pentru ca va lasa sa stati acolo, inchisi in casa si in spatiul numai de ei controlat. Va lasa sa zaceti in prostia voastra, nu va indeamna sa zburati, "ca sa nu dea de greutatile vietii". Aceasta replica tampita de'a dreptul este foarte des folosita in cele mai multe familii. Ei ar dori ca odraselele lor in care au investit zeci de mii de lei pentru studii romanesti sau straineze sa fie angajate pe salarii care sa amortizeze investitia facuta in cat mai putini ani. Dar nu intreaba niciodata "TU ce vrei sa te faci cand o sa ajungi om mare?" Si uite asa parintii ajung sa aiba parte numai de lucruri interesante, cum ar fi faptul ca odrasla este total paralela cu viata si cu licenta luata. Dar nici odraselele nu sunt mai prejos. Ati putea foarte bine sa spuneti ca nu va simtiti bine facand masterul sau facultatea respectiva, ca va vedeti facand altceva, ca vreti sa faceti altceva si ca puteti trai frumos din aia pentru ca in aia veti fi unul dintre cei mai buni! Dar nu..... Voua va place sa mai sugeti un pic de la sanul mamei, sa mai stati un pic agatati de fusta ei. Nu stiti ce vreti si nu stiti ce sa faceti cu viata voastra; si nu ma refer numai la domeniul profi ci si la cel sentimental. Aveti in cap fete educate, care sa va spele chilotii de cacat si sa va faca de mancare cand ajungeti acasa sau baieti cu pectorali bine definiti si cur ferm care sa va plimbe din restaurant in restaurant si sa va zica in fiecare seara ca va iubeste cu un fir de trandafir intre dinti. Ei bine tzeapa! Daca nu cauti, daca nu vezi si nu asculti, daca nu simti, nu vei ajunge niciodata sa cunosti perechea de langa tine. Am cunoscut multe pustoaice, mult prea multe fete, dar extrem de putine femei. Si ma refer aici la o plaja de la 17 la 40+ de ani.

Si stiti ce este cel mai frustrant? Faptul ca va mintiti! Va mintiti cu nerusinare si la un moment dat ramaneti cantonati in minciuna voastra, fara sa mai stiti care e realitate si care e minciuna. Ramaneti acolo intr'o prostie imensa, de nedescris si nu mai stiti cum sa o faceti mai frumoasa pentru voi, pentru lumea voastra de interior. Asa cum John spunea - "eu am alte criterii" - intr'o discutie in care fiecare vorbea despre cel durea, asa sunteti si voi. Fiecare aveti alte criterii, criterii care sunt total paralele cu lumea inconjuratoare si care nu fac altceva decat sa va inchida pentru o perioada de timp intr'o lume a voastra. Iar atunci cand va fi sa va treziti cu adevarat si sa va loviti de ceea ce inseamna viata si cum se mananca ea, o sa simtiti cum a trecut TGVul peste voi si nu stiti ce'a fost aia. Si'o sa fugiti iar la fusta mamei iar ea ca o femeie responsabila ce nu s'a aflat pana atunci o sa zica: "pai pentru ce'ai facut 17 ani de scoala?". Si'o sa ramaneti asa cateva secunde in stand-by iar dupa ce'o sa va treziti o sa va apuce o durere de cap care o sa se transmita prin tot corpul.

Doare adevarul? Va simtiti? Eu da! Haideti sa ne trezim un pic la realitate si sa vedem cum stau lucrurile de fapt!

Pace Lumina si Iubire va doresc la toti!

p.s.: sa vedeti ce e in urma noastra...., acolo e dezastru total.

Pamantul

"Ce parere ai despre mersul descult, pe pamantul unde m'am nascut?" m'a intrebat el?

Omul este o punte de legatura intre Cer si Pamant, i'am raspuns eu. Ce poate fi mai bun si mai frumos decat sa simti fiecare pietricica si fiecare fir de iarba sub talpa ta? Pentru asta este Pamantul, pentru a fi mangaiat de talpa ta. Cand eram mic, l'a mine'n sat era un vecin ungur care fie vara fie iarna el mergea descult prin sat. Omul asta nu a racit niciodata si nu a patit nimic niciodata pana cand a murit. Pamantul lui l'a chemat repede, dupa un AVC nu l'a lasat sa sufere si sa'i faca pe altii sa sufere.

Imbratiseaza un copac, asculta'i cuvintele, asculta'ti Pamantul si lasa'ti Cerul sa'ti umple inima, facandu'te sa te bucuri de micile placeri ale vietii. Lasa'ti energiile sa'ti invaluie trupul si sa te faca sa simti cu adevarat Viata pentru a te ferici de ea. Bucura'te de Viata pentru a putea primi Moartea asa cum batranii stiu sa o faca, asa cum ei stiu sa priveasca moralitatea Pamantulului si Cerului, cu povestile lor si pildele lor asa cum trebuie.

Bucurati'va de ceea ce Pamantul va ofera.

Pace Lumina si Iubire!

Ce au ei si noi nu avem 1.5

Plimbarea cu castile in urechi prin Jena nu poate fi decat imbucuratoare. Am facut ieri in jur de 25-30 km prin acest mic orasel, aproape imposibil ai zice, dar I’am facut. Am descoperit locuri faine si interesante, cum ar fi casa unde a locuit pentru o perioada Niche. In turnul ala imens am urcat si am vazut oraselul asta mirobolant de sus si pot spune ca e de’a dreptul interesant. Strazile mici si intortocheate dar pline de verdeata, pline de copaci. Au un parc imens, unde oamenii pun de’un bbq, sau merg si stau acolo un uichend, la cort. Mda, la cort, chiar daca orasul e la o scuipatura de parc. Stateam si ma gandeam la faptul ca sunt si taxiuri pe’acolo, dar sunt de’a dreptul inutile pentru ca strazile sunt micute si obiectivele sunt destul de apropiate unele de altele, asa ca taxiul este inutil. De aceea poate este si asa de scump. Spre exemplu pentru a merge cu taxiul cat o statie de tramvai, tre sa platesti cam 6-7E. Au un system in comun destul de bine pus la punct. Ai trenuri mari care pleaca din gara si fac legatura intre marile orase, ai trenuri mai mici care fac legatura intre oraselele satelit, tramvaie care well…. sunt ca toate tramvaiele si autobuse care sunt ca toate autbusele. Diferenta dintre ale noastre si ale lor e ca ale lor sunt cu ceas. Intri in gara si vezi in cate minute vine sau pleaca. Si astia chiar se tin de cuvant. Noi nici macar la amarutul de metrou nu avem la toate statiile asa ceva.

Pace Lumina si Iubire va doresc

Din toate cate putin. Dar esentiale

In primul rand Hristos a inviat si toate cele alea alea. Un salut parca din ce in ce mai in stil propriu.

Imi cer scuze, dar gratie unor factor externi cum ar fi munca, surfingul pe net si alte si mai altele, cand intr'un final ma linistesc, sunt mult prea obosit ca sa mai scriu cate ceva. Astept cu nerabdare sa treaca luna iunie, ma mai linistesc si eu pe'atunci. Asa ca va rog a ma scuza, dar nu voi reusi sa fac ce mi'am propus (minim 15 postbloguri pe luna) cu acest blog. Asa ca profit acum de ocazie sa scriu si eu despre una alta intamplate prin savana mea de la ultimul postblog incoace.

Domn'e, eu n'am sa scriu despre politica. Nu cat timp ne conduce un marinar chior care nu vede farul, avandul la babord pe cel mai pitic din Alba-ca-zapada si cei 7 strumfi. O sa concluzionez foarte simplu si foarte pe scurt starea mea cand vine vorba de politica si de ce mai aud pe realitatea sau A3: bleah! cah! si zgomult apei de WCu pe fundal. Imaginea este foarte comica, avand parte de impuritati organice sexuale debitate pe gura mea cand vine vorba sa le adresez ceva bun astor de ne conduc. Si am lamurit'o si pe asta.
O alta parte, mult mai interesanta, e ca mi'e bine. Mi'e din ce in ce mai bine. Am scapat de o problema care m'a tras in jos din punct de vedere psihic, eveniment care s'a produs prin februarie (vezi ciclul Epopeea unui neam si sat) si de care imi mai aduc aminte cu lacrimi in ochi, dar fiind oarecum cantonat in prezent. Prezenta unui pahar de vin rosu sec face bine in astfel de momente, cand lucrurile din capul meu incep s'o ia floricele pe campiiiiiiiii. Prin urmare, ma adresez mie in mod direct si special dar si tie care stii ce s'a'ntamplat si mi'ai fost alaturi atat cat te'am lasat: viata merge mai departe, invatand din urma si folosind ceea ce am invatat.
Luna mai este luna concediului pentru mine (e sfarsitul lui aprilie), avand in vedere ca timp de 2 saptamani voi fi plecat din aceasata lume de gogomani si ma voi distra bine in calitate de turist, invitat si prieten in doua tari dragi mie. Nu spun pe unde, nu spun cu cine si nu spun de ce, urmand sa postez pe blog daca am net chiar din timpul excursiei. Sunt doua saptamani in care ma voi detasa total de ceea ce inseamna viata din Romania si doua saptamani in care voi vizite si ma voi distra enorm! Sunt convins de asta si cu astfel de ganduri voi merge pe'acolo.
Din ciclul Du'te bah! am avut acum ocazia sa ajung pe platoul Bucegi. Cateva poze aveti aici mai pe la sfarsit. N'am mai fost demult, asa ca am facut o nebunie si am zis Hai! Cine aude asculta, cine vede se bucura. Si'acum pot sa incep sa turui? Dar vai!!!!!! Ce oroare! Indicator spre telecabine din Busteni gasesti doar daca ai GPSul cu tine sau daca stii pe unde e, altfel... faci ture ture pana ti se ia (cred). Mda, deci avem o tara frumoasa cu peisaje frumoase pacat ca nu e pe harta. Ajungem si la telecabina, parchez tanculetzu, si ma uit la cladirea aia. Domn'e, pentru prima data mi'a fost sila sa intru acolo. E aceasi cladire neambalata si nestilizata de pe vremea lui Dej, e aceeasi forma de casa nesemnalizata. Daca te duci acolo, nu vezi decat usa de IESIRE, pe aia de INTRARE trebuie s'o cauti. Intr'un final luam biletele. Scump, 64 de lei pana sus la Babele si inapoi? Cabina este aceeasi. E la fel de veche ca si cladirea, si e la fel de dubioasa ca si cladirea. Ma gandeam ca avem gondole noi si mai stiu eu ce chestii noi prin Moldova, traiasca'ne moldovencele de conduc Turismul. Allllooooooooooo!!!! Bah, blonda aia de la drept turistic ce dracu pazeste? Prima data Sinaia - Brasov si Constanta - Mangalia, apoi restu! Ca astea'ti aduc banii cei mai multi. Ma asteptam ca in cabina sa ne vorbeasca nenea ala de pazea usa sa nu ne aruncam, sa ne spuna ca pe aici e valea aia, ala e varfu ala etc. Am avut placerea sa vad o capra neagra. Si cam atat. Gunoaie la 2000 de metri altitudine ca si la 20 de metri altitudine, necivilizati la 2000 ca si la 20 si lista poate continua. Pentru prima data am fost dezamagit de ceea ce e pe platou, dar asta este alta poveste pe care o s'o spun intr'un alt postblog (defapt, serie).

Si vreau sa inchei in oglinda, adica daca salutul de inceput a fost unul tipic unui om care s'a saturat de atatea cordialitati inutile si fara speranta si fara aproape nici un pic de sens........

... va doresc sa aveti Pace sufleteasca, Lumina sa va arate calea si Iubirea sa va inconjoare. Macar acum de Pasti.

Romania care are talent

Citind zilele trecute postul Oanei despre Romania si despre cum vrea ea sa'si ea talpa, m'am gandit sa scriu tot despre Romania, dar intr'o forma mai buna. Trebuie sa spui si partile frumoase. Iar daca batranul Dan apuca sa'mi citeasca blogul, o sa inceapa diverse discute pe'aici.

Domn'e Romania e frumoasa. Sa o luam in primul rand geografic. Este o tara cu un teren accidentat si variat. Avem parte de desert si de delta, avem parte de munti si de mare, avem parte de dealuri si campii, avem parte absolut tot de de toate. Sa o luam in al doilea rand, din pct de vedere al oamenilor. Oamenii sunt ok. Sunt oameni simpli pe care daca ii iei si ii pui de'o parte, ii vine sa'i pupi. Fie prin naivitate fie prin modestie si fie prin calm, oamenii sunt foarte frumosi si foarte buni. Exista si de'ailalti, pe care eu ii pun in evidenta pe'aici, adica prostii si tampitii si cretinii (scuze fata de mamele lor) si cate si mai cate mi'ar veni pe la gura dar nu pot ca sunt un baiat decent. Dar si pe astia sa'i acceptam pentru ca si astia fac parte din noi, asa cum si desertul face parte din tara noastra pe langa multitudinea de rauri. Iar daca o luam din punct de vedere economic, si aici stam bine. Haideti sa fim seriosi. Magazinele sunt pline de oameni, terasele nu mai zic, pana si boschetarii stau la masa lor umila si'si beau berea cea de toate zilele. Peste tot, pe la toate popoarele exista frustrari si nemultumiri, numai ca aia stiu sa urle in strada si sa isi faca treaba asa cum trebuie. E adevarat, sunt si platiti pe masura, dar sa gandim un pic si puterea economica a tarii respectiva. Prin urmare, nici noi nu stam mai bine sau mai rau.

Este adevarat, nu stim decat sa ne plangem si nu stim decat sa plecam capul. Lipsa de initiativa este ceva care caracterizeaza romanul modern. Daca ii spui cuiva "Hai sa facem o revolutie!" iti rade in fatza si zice ca nu esti normal. Bah, intr'un fel asa si e. In '89, cand se impuscau aia pe strada ca tampitii, nu a fost o chestie creata de romani, nu a fost o chestie organizata de romani, ci de altii. Pentru ca romanii nu stiau sa faca o greva si sa faca o revolutie, asa ca niste unii au zis ca ne ajuta. Ma uitam azi ca in Codlea parca, 100 de oameni (ATENTIE! O SUTA!) au vrut sa blocheze DN1 pentru ca nu mai aveau spital in oras. Erau 100 de oameni care erau condusi de unul de vreo 30 de ani, restul fiind toti, dar toti pensionari! Cel putin asta aratau la tv. Cu ei vreti sa facem o revolutie? Sa fim seriosi. Dar Romania nu sta in astia. Nu sta nici in mocanu' ala de canta "Pomu bun si omu prost (sau era copt?)", nu sta nici in nenea ala cu un handicap cu ochii (saracu' nu vede prea bine ce se intampla pe'aici), nu sta nici in prostii aia de vor autonomie pe 3 judete. Romania sta intr'un Cioran, Noica, Tutea, Brandusi, Vlaicu, Coanda, Cantemir si lista poate continua. Si permiteti'mi sa zic ca in aceasta lista nu intra vesnica triada Hagi, Nadia, Nastase. Am vrut si eu sa ajung prin alte tari si poate ca vreau in continuare sa ajung. Am vrut sa fac treaba pe care am invatat'o si am vrut sa fac treaba asta oriunde se poate plati asa cum trebuie platita meseria asta. Ei bine din cauza unor conjuncturi foarte fericite, am ramas la mine in tara si bah, NU'MI PARE RAU! Aici cunosti mentalitatea omului, stii ce sa faci si stii cum sa'l iei pe om. Aici stii la ce sa te astepti, stii cum merg lucrurile. E adevarat, merg prost si merg total aiurea, dar vreau sa fac un apel la voi cei tineri. NOI, oamenii muncii cei tineri (comunism), PUTEM SA SCHIMBAM TOTUL! Daca cineva vin in urma ta si iti aranjeaza hainele frumos pe umeras si ti le impacheaza asa cum trebuie, la un moment dat o sa te simti si o sa faci tu, de la tine pornire! Daca mentalitatea ta face lucruile asa cum trebuie, adica nu'si mai arunca tigarea pe jos, nu mai scuipa pamantul pe care calca, culege cacatii de'i lasa javra pe trotuar, iar lista poate continua, Romania poate creste din interior, chiar daca_cretinii (si aici nu'mi cer scuze fatza de mame) de stau in prefecturi, primarii, Cotroceni, Victoriei si Constitutiei ne pun betze'n roate ca sa nu ne miscam! Draga mea Oana, si tu cel ce'mi citesti blogul, ia aminte! Prin revolutie se vor pune lucrurile in miscare! Lupii albi si tineri se vor ridica mai repede decat ati crede voi si vor ridica aceasta tara si acesti oameni acolo unde trebuie sa fie! Lucrurile deja se misca, iar cei ce sapa groapa altora, or sa cada cu to(n)tii in ea! Pentru ca asa trebuie, asa este legea echilibrului universala, asa este legea compensatiei. Nu o spun eu, o spune istoria si o spun vremurile trecute.

Romania are talent si potential si Romania poate face multe lucruri care or sa revolutioneze lumea. Au fost si altii care au facut'o si vreau sa'i amintesc doar pe trei: Brancusi, Coanda, Eliade. Ii mentionez doar pe ei pentru ca sunt oarecum contemporani cu noi, si daca ne'am fi scremut un pic, i'am fi prins in adevarata lor creatie si marime. Uitati doar trei oameni care au schimbat lucrurile si au facut treaba cu limba lor romana si cu tara lor (fara sprijinul ei, e adevarat) dar care au reusit sa schimbe gandirea omului si sa revolutioneze ceva. Daca noi, tinerii, vrem sa schimbam ceva vom reusi. Daca voi nu ma vreti, eu va vreu! ar trebui sa ne fie un motto, unul mic, dar sa existe in subconstientul nostru. Mai bine facem noi ceva si chiar sa facem ceva, decat sa ne amagim si sa plangem si sa fugim undeva unde credem noi ca e mai bine. Daca esti bun in ceea ce faci, si esti apreciat de cei ce'i ajuti, nu ai nevoie de reclama sa te promovezi (eu stiu cel mai bine). Trebuie pur si simplu sa vrei sa faci ceva cu toata inima si sufletul tau si apoi asa vezi ca Romania, asa plina de coshuri e frumoasa. Pentru ca acneea dispare si ai sa vezi desteptaciunea si inteligenta ce zace in ea! De aceea, Romania, EU TE IUBESC!

Pustnic

Daca stai tot timpul in casa si iesi destul de rar cat sa nu fi la curent cu ce se intampla in oras.. cu ce se mai schimba prin oras. E nasol sa fii scufundat in porcarii de'astea gen munca si dizertatie. Apropos de dizertatie, m'am saturat de facultate. E prea de tot. E prea mult si pentru calmul meu ardelenesc. Parca nu se mai termina.

Weekendu' trecut am fost la Ateneul Roman. Nu stiu daca am mai spus sau daca am mai facut poze si le'am pus pe undeva, dar este o cladire monunemt, este extrem de frumoasa. Am fost invitat la un concert sustinut de Orchestra Inginerilor, o orchestra veche de ceva 30 de ani, poate si mai bine. Raman la parerea ca Mozart e frumos, dar sa fii odihnit si sa fie seara. Ceea ce nu mi'a placut la acest eveniment a fost tinuta oamenilor care au venit destul de ciudat imbracat. Adica ma asteptam la ceva stofa si ceva pantofi, nu bluejeansi si camasi scoase peste curea. O fi fost de dimineata evenimentul (defapt pranz) dar totusi te poti imbraca mai interesant si mai respectabil. Orchestra a cantat frumos, impinsa la spate de aripa tanara a orchestrei si sustinuta de cea batrana. Mi'a placut enorm moshulica de era vioara 1. Foarte dragut, simpatic si mereu cu zambetul pe buze. Ceea ce va recomand si voua, adica sa mai mergeti sa va culturalizati si sa mai aveti parte de lucruri interesante in viata voastra mediocra, dar si sa fiti mereu cu zambetul pe buze pentru o mai frumoasa zi si totodata si placuta.

Aseara, in ceas tarziu am plimbat la hoinarit prin oras si prin afara lui un pic. Plimbandu'ma asa prin oras am descoperit ca bdul Dacia l'au facut cu sens unic de la Dorobanti pana la Mosilor. Asta ca sa stiti si voi. Pe banda 1 de mers e autobusul (cu linie continua) si pe sensul celalt e o singura banda tot pentru bus. Cam asa cum e si pe bdul Regina Elisabeta (pe la Cismuigiu). E o singura problema totusi: pe Elisabeta nu sunt parcate masini, in schimb pe Dacia e fluviu de masini. Tampenia si mai mare e ca stateau imbecilii, jăpcarii, mediocrii, acele mirobolante capete de creta care stateau la panda. Pândarii stateau sa ii amendeze pe cei care nu stiua si nu intelegeau semnele de pe jos, neanuntand in prealabil de aceasta modificare. Si cand ma gandesc ca tot traficul ala scarbos o sa sa'l ia micuta si ingusta strada Eminescu, spre Polona, Dorobanti si Pta Romana, mi'e foarte groaza de cum o sa arate treaba asta pentru soferii care trebuie sa o ia pe'acolo.

Pace Lumina si Iubire va doresc la toti!

Turism fiscal

Am vrut sa va scriu dupa ce terminam toate actele si toata tevatura cu masina. Stiti ca mi'am luat masinuta noua, dar de'abia acum o inregistrez pe numele meu. Vreau in acest post sa subliniez faptul ca suntem o tara handicapata, suntem o tara condusa de niste cretini (si da, ma iau si de mamele lor), iar noi astia condusi suntem niste prosti tampiti incurabili ca ii lasam ca fraierii inocenti. Va dau un exemplu absolut subtire si finut. Intr'un stat oarecare, oarecare..., sa zicem... Germania.. Da? Oarecare. Te intreaba ala ce vrei, ii spui ca masina asta, si baiatu' in 30 de minute vine cu toate actele masinii trecuta pe numele tau. Tot inseamna fiscalitate, RARul nemtesc, stampile si tot felul de tampinii. In Romanica noastra draga si scumpa, unde dreapta nu stie ce face stanga (chiar si politic), astia ca sa iti cumperi ceva pe care'ti iau impozit, trebuie sa te plimbe peste tot. Adica noi nu avem turism, ma refer la porcaria asta infecta de oras in care locuiesc. Nici o problema! Cumpara'ti masina/casa/masa/nevasta! Facem turism fiscal! Adica te plimbi dintr'un punct in altul al orasului pentru ca sunt ei atat de prosti incat nu se gandesc sa faca naibii o cladire, o putza de'aia din sticla de prost gust, in care sa ai acolo tot ce'ti trebuie daca vrei sa vinzi/cumperi o masina, alta putza de sticla unde sa vinzi/cumperi casa etc. Si sa fie intr'un cartier care sa se numeasca Cartierul de Vanzare/Cumparare. Si gata! Asa se termina o problema care face ca viata mizerabila a unui cetatean sa ajunga la maximul suportabil admis de lege. Care lege? Exact! Sunt scarbit bah! Sunt scarbit si asa nu mi'ar parea rau daca ati disparea in urma unei crime odioase, cutremur sau incediu devastator, ca tsunami n'avem. Dar asa nu mi'ar parea de rau! Si nu vorbesc pentru bietii angajati ca aia n'au nici o vina, ci vorbesc de capetele alea "luminate" care gandesc cat o..... cat un..... Ah! La naiba! Orice gandeste mai mult decat capetele astea "luminate"!

Vorba lui Zdronti: Romania, esti frumoasa dar......... te pupa tata, pa! Asa as vrea sa zic si eu asta in unele momente!

Pana una alta, va doresc vesnicul si traditionalul de altfel deja
Pace Lumina si Iubire

Pomul bun si omul PROST

Mi'am nenorocit o zi de munca, si'o sa'mi mai nenorocesc deja cel putin 2 (sper sincer sa fie suficient) pentru a imi rezolva toate problemele legata de masinuta. De ce atat de multe zile va intrebati? Ei bine, pentru ca in ROmania exista aceasta dorinta si aceasta placere de a taia copacii si de a scrie pe ei. Sa va explic asa cam ce se intampla.

Zilele trecute mi'a venit prin posta un plic pe care scria numele meu si prin care eram informat ca trebuie sa'mi platesc impozitul pe masina pe anul asta plus o amenda. Dar cum o amenda, in conditiile in care eu mi'am platit toate amenzile de anu' trecut? Da, s'a pierdut o foaie. Dar cum de s'a pierdut o foaie? Nu bagati dumneavoastra toate datele esentiale bla bla bla intr'un program pe PC? Pai de ce mama ma'sii mai stati cu ochii beliti in monitoare daca tot pe hartie lucrati? Ei bine, si ca sa le demonstrezi hapciupcalitilor astora de la Administratia Financiara ca mi'am facut datoria cetateneasca de a plati amenda, statul se pare ca nu'si face datoria fata de mine. Si ma duc la CEC sa'mi scot dovada platii, dar nu la CECul unde am platit, ci la altul. Si ce mi se spune? "Pai, trebuie sa formulati o cerere si sa asteptati 10 zile lucratoare ca sa se gaseasca amenda dumneavoastra prin dosare si...., eeeh e de durata." Si totusi, DE CE MAMA MA'SII MAI STATI CU OCHII BELITI IN MONITOARE CU CURU ALA MARE PE SCAUN???????

Azi am fost la CASCO pentru ca mi s'a spart parbrizul in iarna datorita unei pietricele platita tot de mine practic pentru a nu aluneca pe soselele patriei atat de bine lucrate si atat de bine ingrijite cu migala si pasiune si patriotism din strafundul inimii, in special din strafund. Parbrizul si o oglinda de au vrut sa mi'o fure jamaicanii nostrii, adica tiganii. Si la centrul asta de dauna coada, coada de la prima ora, coada zdravana, oamenii stateau incolonati de la 8:30 dimineata, desi programul incepe la orele 9. De ce se sta la coada cand se dau biletele de'alea de intrare (ca la vodafone de exemplu)? Ei bine, se sta la coada pentru ca defapt acele bonuri n'au nici o valoare. Intra cine vrea si cum poate. Daca nu esti atent ai pierdut un loc. Ok, l'ai pierdut pentru ca esti fraier si nu esti atent SAU ai incredere in oamenii cinstiti (speri tu) care sunt pe langa tine in momentele alea. Nu, defapt tu esti un prost si un fraier tot sperand ca lucrurile se pun in miscare si ca oarecum constinta umana ii face pe unii si pe altii sa intrebe pe unii si pe altii "cine'i in fata, ce numar e?". O "de'aia" (nu gaseam un termen mai bun) cu nr 24 pe hartiuta aia a intrat in fata mea fara nici un fel de jena. Cand a iesit am intrebat'o de ce e nesimtita si a intrat in fatza fara sa intrebe si mai ales de ce a facut'o cand stia ca am un numar mai mic decat al ei. Raspunsul a fost foarte simplu: "Asta e, daca nu esti atent!" Moment in care mi s'a ridicat asa un pic, dar un pic de tot parul de pe spatele de leu si am zis foarte calm: "Sunt atent la alte lucruri, dar n'am vazut din cauza grasimii in exces pe care o detii si nu din cauza vreunei glande nefunctionale ci din cauza puturoseniei tale. N'am vazut nesimtirea din tine pentru ca sunt blocat de o mare de shunci care'ti atarna si pe care tii mortzis sa le scoti in evidenta prin hainele tale de prost gust si mulate!" Aplauze la scena deschisa din partea celorlalti care se revoltasera si ei. Prietenul proastei, unu' pe langa care eu sunt un tip bine facut (haha!), n'a comentat nimic si a iesit repede lasand'o pe proasta prada tirului meu de cuvinte dure spuse cu o calmitate tip ardeleana.

Si cu toate astea, ramane o intrebare: PENTRU CE MAI TAIEM COPACII???

Pace Lumina si Iubire va doresc!

Vine

Vine vine priiiimaaavaaaarrraaaaaaaa!!! Da bah, vine primavara! Un uichend frumos cu mult soare si ceva pasari prin diversi copaci, dar mai ales coafura rezista! Caldura de'aia frumoasa de primavara, in care mai ramanea sa pocneasca mugurii copacilor si totul era ok. Asta inseamna ca strazile or sa devina un furnicar de oameni si mizeria o sa capete proportii imense. Da, stiu sa stric imaginea frumoasa a primaverii, dar asta e..., exista si oameni ca mine. Oameni care atunci cand vad o tanti de liceu carea ii pocneste celulita atat pe picioare cat si pe creier ii "scapa" un servetel pe strada se uita nonsalanta cum cade frumos pe trotuar fara sa se aplece sa il ridice si sa'l arunce la cosul de gunoi, urla dupa ea spunandu'i ca "nu'ti creste celulita daca te apleci dupa servetl bah einstein inutil ce esti!". Daaa, a venit primavara si o data cu primavara ies si prostii ca paduchii dupa ploaie pe strazile acestui oras haotic si murdar si inutil (mult asteptatul cutremur nu vine, poate asa mai curatam din casele neingrijite dar si din "ăia" care nu ingrijesc casa si ocupa spatiu absolut gratuit si inutil, atat spatiul fizic al municipalitatii cat si spatiul psihic al meu si a celor putini ca mine). Vine primavara si odata cu ea spre deliciul meu si nu numai incep sa apara fustele scurte si decolteele adanci ale corpurilor femeilor frumose, dar din pacate si al celor care mancarea lor zilnica se face in brandul KFC/MC'/BURGER KING.

Dar o data cu primavara poti sa iti scoti cele doua roti de la naftalina (demential drumu de'acasa pana la munca pe bicla, azi) si te lasa sa te gandesti la nisipul ala jegos si imputit din Vama de 1 Mai, si sa te lase sa te gandesti la diverse escapade pe bicla pe te miri unde, diverse escapade la mare si la munte. Bani si chef de frumos sa ai ca restul curg de la sine. Bah, a venit primavara!

Pace Lumina Iubire!

Ce se intampla cand esti obosit

Gradul de stres si poate si o oboseala de'aia proasta ca nu gasesc nimic pentru dizertatie..

[MOMENT PUBLICITAR] ... pentru cei care'mi citesc blogul si au cunostinte in domeniul medical si pot/vor sa ma ajute (Oana!), tema mea de dizertatie se cheama "Noutati privind recuperarea postchirurgicala in spondilodiscitele lombare" [S'A TERMINAT MOMENTUL PUBLICITAR]

Ei bine, s'a ajuns pana intr'un asemenea hal incat se intampla fenomene stranii amuzante. Spre exemplu, blonda mea mai nou ma viseaza si e geloasa (dar numai in vis), lumea in continuare ma critica si aud tot felul de cuvinte rastalmacite din partea unora care au ceva cojones, iar eu sunt mai nou somnambul. Sa va explic. Se ia una bucata june tanar nebarbierit care este mult prea terminat dupa ce a frecat'o toata ziua si la sfarsitul zilei mai cauta ceva pe sfantul Google pentru dizertatia asta care'mi pare imposila aproape. Junele se retrage in patul lui cel mare si inchide televizorul si leptoapa, aruncand o ultima privire pe geam, poate vede vreo stea. Stea n'a vazut, dar in 2-3 minute zbura la mii si mii de kilometri distanta sa mai vada pe cineva drag si sa se mai descatuseze in lumea viselor si cea care'ti da libertate de miscare. Noaptea decurge normal pentru junele cel tanar, nu apar complicatii, nu se trezeste din somn sa mai bea juma de sticla de apa, nu se mai trezeste ca sa caute perna pe care sa'si puna capul.. in fine.., un somn cat se poate de relaxant si odihnitor. Dimineata junele'si deschide cu o lene imensa un ochi pentru a vedea daca e senin si isi da seama ca nu, dar asa.. ca prin vis, vede leptoapa deschisa. Adoarme la loc asteptand ceasul sa sune. Si acesta suna intr'un final si june se trezeste dandu'si seama ca leptoapa ruleaza silentios, cu sagetica de la mouse aruncata asa intr'o parte. Deci exista! Adevarul este dincolo de noi! M'am trezit oare din somn si am dat drumu la leptoapa ca sa caut ceva? Oare chiar asa de robotel am ajuns? Un robotel ardelean, FOCA? :)) (tampit de demential serial). Am ajuns sa nu mai vorbesc, am ajuns sa rabd in mine, am ajuns sa fiu somnambul!

Pace Lumina Iubire

Continuam

N'am mai scris demult si'mi pare rau. N'am mai avut ce sa zic defapt, scarbit fiind de situatie si de mentalitate. Tacerea mocnita si linistea de fatzada este tot mai tampita, pe zi ce trece lucrurile par din ce in ce mai cretina. Starea este exact ca ziua din Bucuresti: la inceput senina dar pe masura ce inaintam in zi este din ce in ce mai inorata. Ei bine asa e si pe la mine prin minte. Ma trezesc cu chef de viata si cu chef de munca si de facut atatea lucruri, iar dupa ce ma spal pe fata si ma privesc in oglinda imi dau seama ca lucrurile nu sunt atat de curata si de clare cum mi'as dori sa fie. Mai am o singura treaba de facut si tot astept sa ma lipesc de o ocazie in care sa deschid gura si macar daca nu sunt privit si nu sunt ascultat, am constiinta impacata ca am facut si pe asta. Din nou. Iar mai apoi s'a terminat cu ala mic blond de respira greu si vorbeste mereu si taie in stanga si in dreapta. Si'o sa incep sa tac si'o sa incep sa rabd si'o sa incep sa le cuget in mine si'o sa incep sa fiu ceea ce voi ati reusit sa ma faceti sa fiu: un fals. Un om fals care gandeste una dar este fortat de niste idei si de niste momente preconcepute sa faca altceva, cu totul si cu totul altceva, sa fac ceva ce nici nu speram sa ajung sa fac. Falsitatea, cea pe care am urat'o mereu si pe care n'am suportat'o niciodata, falsitatea de care am fugit intotdeauna si atrageam mereu atentia, falsitatea astea a reusit sa ma faca sa o accept si sa fiu alaturi de ea si sa fiu oarecum una cu ea. Sentiment general valabil? Unul prost, unul care nu merita, si unul care'mi da migrene constante de o saptamana deja. Migrene puternice de care nu am timp sa scap. Congrats!

Pace Lumina Iubire

Ati invins!

Asa de mult si de tare mi s'a luat de voi toti (voi astia din randu' unu sau doi) incat nu m'ar deranja absolut deloc daca nu v'as mai vedea pentru o perioada nedeterminata de timp si nu as auzi nimic de voi, dar si mai important, nici voi sa nu stiti nimic de mine. Ei bine, aceasta fraza a fost scrisa gandit. Evenimentele din ultima vreme si intamplarile care mi'au trecut pragul m'au adus in momentul unei reflectari extrem de proaste: A GANDI DAUNEAZA GRAV SANATATII! Iar a spune ce gandesti inseamna moarte sigura. Falsitatea si pupincurismul de care dam atata dovada in ultima vreme (ma refer strict la cetatenii acestui stat) s'a impregrant in noi atat de mult incat nu stim sa traim fara el. Pare'se ca in societate exista baieti destepti care si'au dat pantalonii jos si stau cu apropoul dorsal la vedere si baieti prosti care ingenuncheaza suav in spatele astora cu pantalonii si isi vad de treaba acolo, adica de mozolit. Pe sistemul versului de la Cargo, "Dracu sa va ia, mai lasati'ma'n pace 'n nebunia mea!" se bazeaza si acest post. Daca spun ceea ce gandesc nu este bine ca ranesc. Daca tac nu este bine ca tac sau nu mangai orgoliul cuiva, adica nu ingenunchez la spatele unui prost. Mi s'a spus candva ca ar trebui sa mai "gâdil" pe unul sau pe altul, ca le place sa fie gadilati. Da, i'as gadila cu toporu, i'as face fileuri, pentru ca astia care vor sa fie gadilati sunt de o prostie fantastica, de o prostie imensa, dar au bani. Cum pot prostii sa faca bani multi si rapid iar 'ai destepti sa ii rabde si sa lucreze pentru ei? Este un nonsens si este ilogic.
Nu poti sa tratezi egal doua persoane care te trateaza diferit, unul cu blandete si calm, celalalt cu rautate si fulgere. Nu poti sa fii la fel cu amandoi, si nu, nu poti sa'ti bati joc si sa fii ironic gratuit cu cineva de langa tine. Daca persoana respectiva o cere si mai ales daca o gusta (iar daca sunt mai multi, se pune problema daca toti o gusta), atunci poti sa o dai. Pentru ca ironia subtila si fina nu denota o proasta crestere si o aroganta si tupeu ci denota inteligenta. Raspunsurile intepatoare si veninoase sunt inutile.
Evenimentele si discutiile din ultima vreme pe care le'am avut cu atat de multe persoane m'au facut sa aleg sa tac si sa gandesc doar in mine si sa iti spun tot ce'mi trece prin cap iar tu sa nu auzi nimic din ceea ce'ti spun. Cand o sa rad si/sau o sa fiu o masca inexpresiva sa stii ca in momentele alea te ascult dar iti intorc cuvintele atat de puternic incat daca as deschide gura te'ar zdruncina. Ati reusit in decurs de cateva clipe unii, ore altii si ani altii sa ma faceti sa'mi schimb din temelii tot codul si principiile dupa care ma ghidez. De ce? Pentru ca se pare ca atunci cand eu consider ca am dreptate si teoretic (hai sa fim un pic realisti si seriosi) chiar am dreptate, se pare ca NU am dreptate. Ati reusit intr'un timp foarte scurt unii si istovitor de lung altii sa ma faceti sa tac pe viitor si sa nu mai deschid gura decat dintr'o curtoazie si dintr'o cerinta de minima comunicare.

Ati reusit si ati invins! Imi pare rau ca nu mai pot sa lupt impotriva voastra, imi pare rau ca nu stiti sa apreciati intradevar ce inseamna Pacea, Lumina si Iubirea pe care o scriu la sfarsitul fiecarui post si pe care incerc sa o propovaduiesc cu viu-grai. Imi pare rau ca nu vedeti decat ceea ce vreti voi sa vedeti si nu simtiti cu adevarat mesajele si ideile mele, ca nu simtiti asa cum ar trebui sa simtiti viata ca sa v'o faceti mai frumoasa si nu cunoasteti sensul cuvintelor mele. Sunt prea empatic ziceti, ma dedic prea mult, ma stresez si enervez prea mult imi spuneti toti. Sunteti atat de inchisi in voi si indoctrinati de niste legi care sunt false incat nu mai faceti o legatura cu ceea ce va inconjoara. Nu mai stiti sa deosebiti binele care este intradevar bun de binele care defapt ascunde o marsavie si o rautate imensa (aberanta expresie "bună rău", venita dinspre Caragialele "curat murdar"). Va mintiti pe voi si intodeauna o sa fiti cei care o sa suferiti intr'un final. Si mor sa va stiu muribunzi.

Ati invins!

Pace Lumina si Iubire!

p.s.: asta nu inseamna ca aici, in blogosfera nu o sa fiti discreditati. Sunt totusi un leu, tanar care isi mareste coama pe secunda ce trece. Si cred ca o sa incep sa rag din ce in ce mai tare aici!

"Sa aveti sanatate!"

Timpul meu liber este ceva care cu greu se atinge. Ramane doar weekendul sa ma relaxez si sa fac chestii care'mi plac. Imi pare rau ca nu pot sa scriu mai des desi mi'as dori enorm de mult s'o fac. Am fost cu gatu' in pioneze saptamana asta, ultimul meu post o confirma, iar cei care au avut ocazia sa ma auda dis-de-dimineata live pot povesti multe chestii senzuale :)). Eniuei, am fost racit, cu probleme laringiane. Nu era un tip de raceala pe care sa'l tratez singur, ci aveam nevoie de medicamente. Te'n'gatita asta imi dadea batai de cap ca eu trebuia sa zic oamenilor care'mi faceau vizite ce si cum sa faca si cum sa se miste, unii aveau chef de vorba... dialoguri de'alea uneori inutile si cand vezi ca participantul nu are chef ar trebui sa o lasi balta si sa te gandesti la ale tale! Asa ca am oprit la o farmacie. Nu dau nume ca nu are rost. Intru si stau o o mica coada, se elibereaza rand pe rand in fata mea, si ajung intr'un final la ghiseu. "Sa fiti sanatos!". Come again?!? Eu stiam ca se zice "Buna seara!"........... "sa fiti sanatos!"??? Ma uit la tanti din fatza mea cu o mecla de'aia tulburata care se pregatea de o noapte de pomina, si'i arat cu degetu' spre gatul meu. "Va doare in gat? Sunteti fumator? Aveti o meserie in care vorbiti mult?" La toate dau din cap ca da. Si o vad pe madamme farmacist cum se misca ea prin toata drogheria si'mi baga acolo niste sirop, niste sugative, niste sprayrui si vine spre mine: "Sa aveti sanatate!" WHAT THE FUCK!!! Am o temperatura si delireaza ea? Trag cu urechea la vecina ei de casa, si aceleasi urari de bine. Si incepe femeia sa'mi spuna ce sunt alea si pe baza de ce si cum sunt si cum se administreaza si ce trebuie sa fac etc, si iar imi zice "Sa fiti sanatos! ..... [moment in care eu ma uit la ea din ce in ce mai panicat] ... va costa 121 de lei. Sa aveti sanatate!" Stiam eu de ce ma uitam panicat! Cu vocea lui Covaci o intreb daca in 121 de lei imi intra si garantia de sanatate, radem si glumim numai ca nu era rasul nostru, achit si plec. Nu inainte de un politicos "Sa aveti o seara frumoasa" din partea mea si un "Sanatate! Multa! Sa aveti multa sanatate!" Iar eu ies la fel de debusolat precum stateam si la ghiseu. Aveam impresia ca am intrat intr'un fel de secta de'aia in care se zice ca "Isus va veni! Poicaieste'te".
Concluzia: nu suntem obisnuiti sa fim tratati frumos si politicos, iar atunci cand suntem tratati asa cum ar trebui sa fim ne speriem si eventual il injuram pe ala care ne vrea binele si ne vorbeste cu miere. De ce? Pentru ca 20 de ani si poate mai mult am trait cu ideea ca cel de langa tine vrea sa'ti puna bete'n roata. Ei bine, nu e asa!

Pace Lumina si Iubire!

"Sa fiti sanatosi!"

Un cacat cu motz

Un titlu brutal si un titlu murdar, dar se intampla in Bucurestiul zilelor noastre. Mi'am adus aminte de un post mai de demult legat de rahatii de pe trotuar, unde ma legam nu de animale ci de stapanii lor care lasa cainii sa'si faca nevoile murdare unde vrea animalul, dar nu curata dupa el.

Ieri a venit preotul sa sfinteasca noul cabinet. Apropos, locul meu de munca se afla pe strada Bucegi 75, la 5 minute de mers pe jos intr'un stil lejer de la statia de metrou 1 Mai. Si dupa aproape 6 ore de neurologie eram un pic ametit si total nemancat. Intr'un final isi face aparitia si preasfintia sa alaturi de preoteasa. Scena a fost foarte frumoasa: eu in poarta asteptand sa ajunga preotul, soare afara, vreme calduroasa. Si toate moi. Preoteasa vine spre mine, ne salutam cordial si ne pupam si incepe o urare frumoasa: "La multi ani si sa fie intr'un ceas bun si sa fie cu mare noroc!". Eu fac un pas in spate exact cand ea spune aceasta fraza pentru a'i face loc spre poarta, si calc intr'o mare balega canina! "... si sa fie cu mare noroc!" ... fleoshc! Pe tot calcaiul meu stang sta foarte bine agatat un fost cacatzel cu motz! In cartierul respectiv nu sunt caini vagabonzi. Eu nu am vazut de 3 luni un patruped canin care sa nu fie cu zgarda. Prin urmare, daca vecinii mei dragi si scumpi au caini, sa curete in urma lor, daca lasa urme! Situatia a fost penibila, si incercam pe cat posibil sa maschez momentul jenant in care ma aflam si in care eram bagat pana la calcai. Iar adidashii mei au crampoane adanci, pentru a agata mai bine zapada. Pare'se ca nu numai.

In alta ordine de idei, a inceput munca aici la cabinet! :D Prima zi de munca miroase a betisoare afumate si cateva lumanarele ambientale!

Pace Lumina Iubire!

Zambiti va rog!

Imposibil sa nu fi mers la stomatologie sau dintzar, cum imi place mie sa ii spun. Iar daca nu ati mers si sunteti de'o seama cu mine, ar fi cazul sa aterizati pe'acolo. Si cei care ati fost, stiti cum arata un astfel de cabinet: o camera mare, cu un scaun si diverse aparate si chestii care fac viata criminala de'a dreptul si bineinteles o alta camera pe post de salon de asteptare. Pana aici toate bune si frumoase. Ei bine, azi am aterizat pe la un amic dintzar, care are cabinetul lui, la o superoferta sa'mi verifice fasolea. Ajung acolo, ma dezbrac si ma instalez frumos pe scaunul din salonul de asteptare, asteptand asa cum e firesc si civilizat, sa fiu chemat inauntru. Si cum admiram eu linistit ce era pe'acolo (planse, carti, reviste).. imi pica ochii pe o revista de pe masa. Frumoasa, lucioasa, de toate cele, care incepea cu un "P" frumos stilizat si se termina in "ouse". Nu vedeam tot cuvantul pentru ca era acoperit de alte reviste. Curios din cale-afara, cu doua degetele ridic sfios revista, temandu'ma de ceea ce urma sa vad: Penthouse! Raman pietrificat, uitandu'ma lung si foarte serios, cu tenta medicala la acea revista. Ce cauta asa ceva intr'un cabinet stomatologic??? Nu ca m'as fi suparat sau ca sufeream ingrozitor de tare pentru ca era asa ceva pe masa, dar totusi :)) Era o chestie care ma macina si chiar vroiam sa stiu ce si cum. Interesant a fost ca in momentul in care am ridicat ochii, persoana din fata mea care astepta si ea, tot un tip, rasfoia cu mare atentie un Playboy. "What the fuuuucccckkkkk?????????" - imi spusesem in gand. Cum adica Penthouse si Playboy? Raman blocat cu Penthouseul in mana, ala de vis-a-vis se uita la mine si zambeste, zambesc la randu'mi si pun revista jos, stupefiat fiind. Sunt chemat inauntru de catre o tanara domnisoara care arata rezonabil. "La multi ani! si bla bla bla" si il intreb pe baiatul asta:

"Bah frate, ce'ti veni de'ai aruncat printre altele un Playboy si un Penthouse?"
Domn'e, stii cat de greu e sa convingi barbatii sa vina la stomatologie?
"Asa, si?"
Pai si'acum nu intri cu un zambet larg pe fatza!?!   :D

Rasete si voie buna! Ce inseamna marketingul domnule! :))

Pace Lumina si Iubire va doresc!

Weekend Romalez

Noi i'am invatat pe etrusci latina (cine stie, pricepe ce zic) si ei cred ca ne'au invatat pe noi mizeria.

Si Leul s’a dus frumos pan’ la Roma. Plecarea a fost foarte amuzanta: mers o statie cu autobusul de la “Perla” pana la “Caragiale” apoi mers pe jos de la “Caragiale” pana la Herastrau pentru ca era o coada imensa pe Dorobanti, apoi iar cu autobusul pana la aeroport. A.. mentionez ca e prima data si din pacate pentru mine nu si ultima data cand plec din Baneasa. Este cel mai groaznic si prost si tampit si cretin aeroport. Defapt, este o aerogara. Mica, inghesuita, nearisita, prost iluminata si fara puncte de informare. Avionul a plecat cu o intarziere de aproape 20-30 min, dar inainte de a ne urca un busul care ne duce la avion, am ramas uimit de oamenii care stateau la coada. De ce sa stai la coada la aeroport? Ai bilet si loc asigurat, de ce trebuie sa stai la o coada absolute inutila, inaintea deschiderii checkingului?!? Doar un roman stie sa raspunda la asta. Un aeroport si avion plin de romani, in mare parte tzarani, in sensul prost al cuvantului, in special moldoveni. Unii ar trebui sa faca un IQ test, fiindca ar trebui interzisi sa urce intr’un avion, sa paraseasca tara. Si ajungem, dupa un zbor de aproape 2h, in Fiumicino. Aeroportul din acest orasel este cam ca Otopeniul nostru, numai ca mult mai mare si mult mai bine organizat. Aici se aduna toate lowcosturile din lume care aduc oameni pentru Roma (si nu numai), deci este imens, si este bine organizat. Ai un tren (pe care’l recomand) care te duce in orasul etern in 30 de min pentru 12E. Si ajungi in Termini, gara lor imensa, un fel de Gara de Nord inmultita de 3 sau 4 ori. Si iesi din gara si te loveste asa un sentiment “bah, noi am iesit din Bucuresti?” de iti vine sa’ti dai palme.. Va jur, daca nu ai vedea oameni ceva mai bine imbracati, multi oameni asiatici (indieni sau chinezi) sau africani, n’ai zice ca esti in Roma. Un oras mai imputit si mai scarbos ca asta nu mi’a fost dat sa vad in nici un oras european. Stiam ca sunt nespalati, stiam ca orasul este mizer, dar ma gandeam ca si’au revenit asa cat de cat. Se pare ca mi’am luat o teapa imensa. Si imi cer scuze fata de orasul in care locuiesc, Bucuresti, cand zic ca e jegos. NU! Bucurestiul este un oras curat! Cu oameni civilizati! Daca vrei sa vezi ce e mizeria du'te in Roma, plimba'te o zi si apoi multumeste chilotului care chiloteaza avionul ca te'a adus acasa. Mormane de pungi de plastic care zac pe trotuar lipite de zidurile hotelurilor sau a bisericilor. Nu’mi place Roma. Nu sunt WCuri pe strada, si asta e suparator pentru ca e un oras turistic. Aceeasi problema o ai si in Paris/Londra/Berlin/Viena/etc. Nu sunt cosuri de gunoi, iar ca sa arunci gunoiul trebuie sa mergi frate.., adica sa te plimbi la modul serios. Si e scump! Pe cat e de mizer, pe’atat de scump! Ma gandeam ca italienii si mai ales romanii atunci cand invata sa conduca o masina, au ore speciale de plecare din rampa. Cred asta pentru ca tot orasul este un sus-jos continuu. Am vazut in prima zi Colosseumul, chestia aia care arata pe jumate neterminata, si pe care 20000 de jidani au reusit sa o ridice in 8 ani. Si dainuie pana azi. Deci iata ce si pe cine si cat timp trebuie sa angajam pentru a ne face si noua o autostrada de la nordvest la sudest care sa tina macar 50 de ani. Apoi am vazut ruinele cetatii eterne, cu forumul si columna lui Traian. De asemenea Palatul Culturii, Fontana din Trevi, unul dintre cele 4 obeliscuri mari si egiptene din Roma, cateva biserici de pe drum si ma rog.. diverse chestii. Romanii pare’se sunt niste grandomani, au numai cladiri mare, imense, impunatoare. Pana si palatul care nu mai exista azi, avea 5 etaje, fiecare etaj avand 20 de metri inaltime si multi altii latime. 

Concluzia primei zi? Roma suck’s! Si daca e unu care zice ca nu, sa’mi dea si mie de veste cu argumente zdravene. Au strazi inghesuite, trotuare pentru o persoana, nu sunt copaci pe bulevard (iar asta s’a simtit teribil in gatul si nasul meu mare), absolut jegos pe jos (sunt ad literam mormane de gunoi la colt de strada). Daca stai la o terasa, si trebuie neaparat sa stai, e imposibil sa nu fi asaltat de cativa omuleti negri sau mai tuciurii care vor sa'ti vanda tot felul de porcarii pt nu stiu cati euro. 1, 2, 3 negri mititei merg.., dar cand stai la o masa sa bei un vin si'ti vin cam 10-15 deja te intrebi daca sa te lasi de fumat si sa mergi in interiorul restaurantului.

Pace Lumina Iubire va doresc!

                   - va urma - 

Refulari

Marele nostru filosof Cioran spunea candva  Ma atrag lucrurile care n-au sansa sa se-mplineasca ori sa dainuie, un lucru destul de corect si aplicabil in zilele noastre. Toata lumea isi doreste ceva ce nu are, toata lumea vrea sa faca ceva ce nu poate. Aceasta dorinta umana de-a'si depasi conditia sta la baza evolutiei noastre ca specie si intelect. Am asistat scarbit la evenimentul major petrecut zilele trecute si anume moartea si funaraliile marelui Adrian Paunescu. A fost ceva oribil, pe langa faptul ca a murit acest colos al nostru, a fost oribil si am fost absolut scarbit si dezgustat (scuze de repetitie, dar trebuie sa subliniez) ceea ce am vazut la TV. Un presedinte de stat care pune niste flori luate parca de la tiganca de'aici din Romana si care, acest presedinte al carui nume nici n'are rost sa'l mai scriu, vine imbracat intr'un pullover albastru! WHAT THE FUCK DUDE!?!?! Este foarte simplu... daca iti vine sa te Base, pute! L'au ingropat fara doliu national, ceea ce mi s'a parut o prostie. Dar revenind, daca iti vine sa te Base, pute! Romanului i'a venit sa se Base de 3 ori, si iata ca acum sta intr'un closet jegos in care mustele devoreaza orice e inauntrul acelui closet. Si uite asa moartea unui mare Om, porcaria si batjocura postmortem, noaptea mea petrecuta la Politie, ma fac sa ma gandesc daca Cioran n'a avut dreptate.

Lumea pe strada e din ce in ce mai posomarata. Pana si studentii sunt tristi. Oriunde te'ai duce si oriunde te'ai invarti, vezi numai oameni suparati, oameni tristi si oameni care parca nu au pentru ce trai. Noptile sunt lungi si parca triste, rasetele si zambetele si privirile strengaresti sunt si ele uitate.. Ma uit la tine, si vad cum te scufunzi in problemele cotidiene pe care altii ti le induc. Iesi si plimba'te, admira'ti tara si continentul, fii mai bucuros si multumeste atunci cand ti se da prioritate. Cretinii astia din Parlament, adica absolut toti prostii si handicapatii si distrusii si bineinteles smecherii care lucreaza acolo si au contracte dubioase cu statul si fac din tara asta cea mai proasta si infecta gospodarie din Europa, au reusit in 20 de ani sa te faca sa te simti mic. Sa te simti precum un muc care trebuie scobit, luat pe deget si aruncat sub forma de biluta pe jos. Pentru ca acolo este locul mucului - pe jos. Sunt si alti muci care sunt mai smecheri si stau in servetele sau batiste, dar intr'un final, si ei ajuns pe jos. Au reusit idiotii astia in 20 de ani sa ne faca sa uram tara asta, si sa ne uram intre noi, sa ne banuim intre noi ca'l sapa pe celalalt. Au reusit sa aduca si sa induca spaima si frica intre cetateni si intre oameni si stat. Poate pare un discurs politic de stanga (asta daca exista o stanga si o dreapta), dar uitati'va bine in jurul vostru si'o sa vedeti ca asa e. Ne este frica sa spunem ce gandim, ne este frica sa vorbim. Ne'au adus niste handicapati in stadiul de magari buni numa' sa tragem la jug. 

Oare chiar asa de prosti suntem sa nu mai stim a trai frumos? Sa nu mai stim sa facem lucruri bune de care sa se bucure toata lumea? Chiar asa de dusi suntem? ALO! BAI! Trezirea! Nu va mai lasati calcati in picioare, luati dracului cuvantul si impuneti'va punctul de vedere (daca este unul corect si legal). Conform unui studiu de piata, suntem cu 179 de ani in urma statelor civilizate din lume. Dar sunt convins ca lupii albi se vor pune in miscare si vor ridica tara asta si aceste meleaguri spre locul ei de merit!

Pace, Lumina si Iubire va doresc!

Va doresc o trezire