Tinerii.... incotro?

Daca am admirat ceva la cineva este incapatanarea de a produce, de a se depasi! Eu il am exemplu pe tata-leu, desi la cum arata ar trebui sa zic tata-urs. Singurel, dintr'un sat uitat de lume si istorie s'a ridicat si a ajuns prin niste locuri si cercuri la care foarte multi tanjeau. Si a dus o viata buna, medie, fara sa faca excese de bogatie sau saracie, intotdeauna fiind un pic mai sus decat linia de plutire. Si este un om care a muncit toata viata si care o sa munceasca mai tot timpul. Uneori, cand ma uit la el cum doarme imi face impresia ca munceste si noaptea in somn. Intotdeauna mi'am zis ca asta este un exemplu de urmat atat de mine cat si de multi altii.

Dar acum ma uit in jurul meu si ma uit la cei care'mi sunt de'o seama plus-minus cativa ani care n'au nici un obiectiv concret. Nu stiu ce vor sa faca si cum vor sa faca cu viata lor pentru urmatorii 10 ani de exemplu. Pai daca nu ai un target, un deadline, un punct pe care sa'l ai si pe care sa'l atingi, cum naiba sa stii ce vrei de la viata? Ma uimesc unii care au varsta la care ar trebui sa'si organizeze viata si sa stie pe ce cai sa mearga, si ridica din umeri ca niste "de'aia" si fac ca retardu' care a facut o tara sa rada: "nush, nush io de'astea!". Multi imi zic ca ar face si aia si aia si aia etc.. Pai ce te tine? Fa'le, aduna'ti diplome si realizeaza'te si creaza'ti o viata care sa te linisteasca si sa te bucure, o viata care sa'ti aduca toata linisitea sufleteasca si materiala, in limita bunului simt. Orice exces va aduce dupa sine si altele nasoale pentru ca exista o lege a echibrului care nu te lasa sa intreci peste masura normalitatea. Multi ma lauda si ma apreciaza si imi zic ca sunt super tare bla bla bla, dar uitati toti un lucru: suntem egali! In fata Creatorului suntem toti fiii si fiicele lui si o sa raspundem in fata Lui dupa faptele si realizarile noastre, nu dupa conturile bancare pe care le avem. E adevarat ca banii intretin fericirea, dar nu aduc dupa sine si modestia. Oameni buni, sunteti tineri si frumosi cu to(n)tii! Nu trebuie decat sa va ridicati si sa mergeti acolo unde va spune inima si ratiunea ca e bine! Iar daca trebuie sa mori si sa renasti pe a ajunge un om nou si bun fa'o si pe asta pentru ca tu nu traiesti pentru tine ci pentru un mental teluric si universal! Tot ceea ce faci tu va avea un efect asupra Mamei tale si a Tatalui tau. Si lasa'ma sa'ti dau un hint: Mama ta sufera ingrozitor! E tulburata si parca trage sa moara. Tatal tau este rece si oarecum nepasator, din cand in cand iti mai da niste palme. Toti traim ca intr'o singura fiinta si toti suntem precum neuronii unei persoane. E suficient care unii sa sufere iar persoana respectiva se imbolnaveste. Asa ca hotarati'va ce vreti sa faceti cu viata voastra si nu mai plangeti ca niste prosti ca nu stiti ce sa faceti pentru ca tatal sau mama voastra si'au luat aripile protectoare de pe voi!

Pace Lumina Iubire!