Ajun straniu

Anu tercut a fost mai amuzant, a fost mai frumos. Eram o ceata de 15 baieti, care cantau colindele noastre. Anu asta am fost doar 8. Putini, ceea ce a facut din noaptea de craciun o noapte lunga. A fost tare ciudat..., parca nici vlaga sa cantam nu mai aveam. Ceea ce a fost si mai trist a fost ziua craciunului, cand conform traditiei am plecat la Biserica. Acolo baietii au dat darul de Craciun si s'au carat. Pai bine bah frate, si cine o sa mai cante colindele din timpul slujbei daca nu noi. Si bineinteles ca tot batranii din sat au colindat. Si a fost asa de trist, asa fara nici un fel de putere, nu s'a mai zguduit biserica precum in alti ani. In fine. A fost si o faza amuzanta, in care io cu varu'miu nu ne'am putut abtine sa nu radem... Ca in fiecare an, la fiecare sfarsit de slujba de Craciun, preotul din sat citeste o scrisoara de la Andricutz, mai marele de Alba Iulia. La sfarsit, toata lumea spune "sa traiasca". Dupa ce s'o terminat cu scrisoarea de la Andricut, o citit si randurile scrise de parohul reformat de la noi din sat. La final doar unu din toata biserica o zis "sa traiasca!"... Am cazut de'acord cu varu ca e papagalu din biserica. In rest.., nimic nou sub soare. Apropo de soare.. astia ziceau ca baga ninsoare, si e un soare afara de nici nu stii pe unde sa mai stai.