Singuratatea

Stau in camera si privesc pe geam. Mi'am asezat confortabil scaunul in fata geamului, mi'am pus o muzica frumoasa, linistita, variata, care sa ma linisteasca. Privesc pe geam si printre crengile copacului meu astept sa vad macar un fulg stingher. Deschid geamul usor si imi asez laptopul pe genunchi si sorb usor din ceai. Afara miroase a iarna si ma bucura, poate asa reusesc sa revin in copilarie si sa'mi aduc aminte de padurile si dealurile impadurite de'acasa. Si sunt singur iar singuratatea asta ma omoara incet dar foarte sigur. Mi'am adus aminte de o legenda maya preluata de tribul Comanche, un trib inrudit cu Shoshone. Legenda zice ca Omul, dupa zamislirea sa din suflarea zeilor, a pus stapanire peste pamant si ape, peste paduri si aer. Si'a facut din animale prieteni dar si dusmani. Si cu toate astea Omul era trist si abatut. La un moment dat, stand intr'o seara la caldura Focului, animalele se aduna in jurului lui si il intreaba
""Ce se intampla cu tine, pui de Zeu?"
Sunt trist
De ce, pui de Zeu?
Pentru ca stapanesc Pamantul pe care stau, Apa din care beau, Aerul pe care'l respir, Focul care ma apara, dar vreau... vreau mai multa forta.
Ia forta mea, spuse Jaguarul
Vreau sa cunosc Pamantul
Toate cunostiintele mele ti le voi da tie, zise Sarpele
Vreau sa pot vedea de la mii de kilometri.
Vei avea ochii mei, spuse soimul

Si'asa facu Omul cu toate animalele si toate animalele i'au dat ceea ce aveau iar Omul era multumit. Doar Bufnita nu era de'acord cu cele intamplate. Intrebata de Cerb de ce, ea raspunse:
Omul nu este multumit si niciodata si nicicand nu va fi multumit. Va avea mereu o dorinta si o sete de cunoastere. Si va dori atat de mult sa cunoasca si va dori atat de mult sa ne conduca, si va dori atat de mult sa aiba mereu mai mult. Aceasta sete de cunoastere si dorinta de a avea mai mult o sa duca la pierirea lui si'a noastra, pentru ca nici Pamantul nu va mai avea ce sa'i ofere. Si'atunci Lumea Lui si Lumea Noastra vor pieri iar noi vom fi doar Spirite ce vor salajui prin neantul instelat."

Si iata cum noi ne facem rau cu mana noastra, prin setea prosteasca de cunoastere absurda, cand ar trebui sa luam de la viata doar ceea ce ni se da si doar ce putem primi, prin setea de control cand noi nu suntem pregatiti si instariti sa controlam ceva. Daca trebuie sa primim singuratate o vom primi si ar trebui acceptata ca atare, daca tebuie sa primim bogatie (spirituala as zice eu) o vom primi si ar trebui sa ne bucuram de ea.
Stau pe scaun si privesc pe geam si'astept singurul Fulg-de-Nea. Afara miroase a iarna, si daca vrei tu miroase si a sarbatori fericite de iarna.

Pace Lumina Iubire va doresc tuturor si cat mai bogati si inconjurati de Oameni.

P.S.: un post dedicat, intr'un fel, Fratelui si Surorii mele + unei vulpite. ;)