luni, 10 mai 2010

Promenada primei evadari

Vedeti voi, weekendul asta a fost unul continuu, plin de evenimente si de putine ore de somn. Distractia a inceput cu nunta lu' voda, nunta la care asa cum am spus si in postul anterior nu puteam lipsi sub nici o forma. Dupa nunta am dormit intr'un pat mic si ingust de 1 persoana.., noroc cu noi ca nu suntem foarte latzi. Iar mai apoi trezirea la realitate. Dupa niste ore de somn cica (eu nu stiu, ca n'am vazut), m'am trezit buimac ca sa ce? Sa dau la pedale! In Duminica aia in care a plouat! In singura Duminica posibila in care sa bage astia de Sus ploaie, eu am dat la pedale. Alaturi de mine, vesnica blonda si evident si cea mai simpatica dintre ele, aceasta muza pentru noi toti atunci cand vine vorba sa radem, buna si memorabila mea prietena, Alice. Dimineata eram la Academiei, si n'am vazut in viata mea atatea bicle pe metru patrat. Foarte misto si aveam un sentiment frumos. Nu mai conta ca eram rupt mort de oboseala, nu mai conta vremea de'afara, ma simteam bine. Si chiar speram sa nu bage astia vreo ploaie. N'am sperat prea mult ca a inceput cu cateva minute inainte de start. Asta e. Partea si mai amuzanta a fost ca am vazut oameni imediat dupa ce'am trecut Startul cu rotile in sus, schimband diverse, ba un cauciuc, ba o zala, ba o... diverse chestii. Si'am mers prin padurea (la) Baneasa (Vetooooo), traseu foarte misto si bine facut, si'am mers si'am mers si'am mers si'am ajuns la un moment dat la o sosea. Era centura orasului. Si era un nene acolo ca tinea evidenta inteligentilor ca mine care dau la pedale pe vremea aia, unde sunt, geografic vorbind? Baneasa, pe centura! La curve! :)) Si eram al 900lea. Va dati seama? Al 900lea inteligent din peste 1000? Cica erau intre 1200 si 1500 de inteligenti care dadeau la pedale prin ploaie, prin noroi, prin poteci ude si pline de balti. Apoi au urmat cei mai misto 1500 de metri pe bicla, care numai pe bicla nu erau. Se blocau rotiile frate de la atata noroi. Am facut peste 1h tot curatind rotiile si aripile de noroi, iarba, cacareze de la oile becaliene.. si ploaie. Muuuuulta ploaie. Eram la iesirea orasului Otopeni, la 1.5 km in linie dreapta pana la aeroport. A fost locul unde am cedat, pentru ca ne'am dat seama ca nu aveam nici o sansa. Asa ca ne'am intors spre casutele noastre, baie calda, ceai.. somn. Apoi hai sa ne culturalizam un pic, prin urmare am fost si la Promenada Operei alaturi de bucate, sor'mea si frati'miu, ceea ce a fost chiar frumos, exceptand lipsa aerului din sala. Din cauza ploii, seara nu s'a mai tinut afara, ci in interiorul cladirii. Un weekend lung, plin de evenimente placute si amuzante, ceea ce va doresc si voua!

Un comentariu:

insanemaverick spunea...

cata introducerea mi-ai facut :))